Una dintre problemele invocate de către autorii studiului este „Gâtul de Garafă”. Termenul este folosit pe larg în urbanistică și se explică când viteza de deplasare pe un drum este egală cu viteza de deplasare pe cel mai îngust segment.

Anume aceasta este problema Cercului de la Gara Feroviară. Trei artere ale capitalei cu un număr total de 8 benzi dau într-o singură arteră - bulevardul Gagarin , care are 3 benzi. 

O altă problemă este cea a intersecțiilor cu un singur nivel: cercul de la TUTUN CTC, de exemplu. Două fluxuri importante de mașini de pe doua artere principale ale orașului se intersectează la același nivel, când ar trebui să fie cel puțin de două niveluri: poduri, estacade, benzi intrare/ieșire, pentru fluidizarea traficului. În consecință: blocaje, riscuri de accidente și polițiști mereu în alertă în zonă, arată studiul.

Un alt aspect care condiționează crearea ambuteiajelor ține de utilizarea benzilor rutiere contrar destinației:

„Exemplul clasic este strada Bănulescu Bodoni, care are teoretic trei benzi de circulație, iar în realitate doar una, deoarece restul două segmente importante de drum sunt ocupate de mașinile parcate nereglementar”.

Conform unui studiu mai vechi al IDIS Viitorul, datorită ambuteiajelor pierderile pe oră la un km de drum depășesc 20 mii lei. 

Autorii cercetării notează că multe orașe, pentru fluidizarea traficului au interzis pe anumite străzi sau porțiuni de stradă virarea la stânga. Parțial acest lucru este implementat și în municipiul Chișinău. Potrivit studiului, investițiile făcute în strada Alecu Ruso, care este o arteră strategică  a capitalei și leagă sectorul Ciocana de restul orașului, sunt anulate de permisiunea de a vira spre stânga, în special dinspre sectorul Râșcani spre Ciocana.

Astfel, mii de mașini se înghesuiesc pe o singură bandă, pentru a se deplasa spre cel mai populat sectorul al capitalei, iar pe banda din dreapta sunt 2-3 mașini care virează la stânga. Pentru cele 2-3 mașini, există soluția: bulevardul Moscova-strada Miron Costin, cu virare doar pe dreapta.

În anul 2016 Moldova avea 190 automobile la 1.000 de locuitori, iar în luna mai 2019 numărul acestora a crescut la  220 automobile. Astfel, în acest an țara noastră mai bate un record: numărul de mașini la 1000 de familii va depăși cifra de 500 unități, ceea ce înseamnă că fiecare a doua familie dispune de un automobil. 



Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!