„În urma fuzionării Ministerului Agriculturii cu Ministerul Mediului și Dezvoltării Regionale, în urma reformei instituționale, a fost creat acest monstru care bineînțeles că nu poate să corespundă legislației ecologice sau nu poate să fie în favoarea implementării legislației ecologice, pentru că există în componența acestui Minister partea agricolă, fiind unii dintre cei mari poluatori ai mediului din RM, care promovează irigarea teritoriilor agricole cu apa din subteran. Noi, societatea civilă, am început să batem alarma împreună cu sectorul academic mulți ani în urmă și să atenționăm agricultorii că acest lucru este absolut inadmisibil, pentru că, de altfel, o să pierdem toate solurile. Pe parcurs, acestea vor fi salinizate și, ulterior, nu le vom mai putea folosi în scopuri agricole. O să pierdem resursa noastră foarte prețioasă – solurile noastre”, a declarat președinta CNM, Ina Coșeru.

Prin urmare, aceasta a venit cu un apel adresat Parlamentului și Guvernului care urmează a fi constituit, cerând revenirea la vechea formulă, adică separarea Ministerului Mediului de cel al Agriculturii.

„În toate rapoartele care se prezintă la Bruxelles privind implementarea Acordului de Asociere este scris că 60% din prevederile Acordul de Asociere sunt puse pe seama Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Este vorba de crearea infrastructurii de mediu, care este foarte costisitoare. Fără un Minister al Mediului funcțional și cu un personal calificat nu vom putea face față în ceea ce privește implementarea Acordul de Asociere, capitolele 16 și 17, protecția mediului și schimbări climatice”, a mai declarat Ina Coșeru.

Problemele de mediu nu se opresc aici

În cadrul mesei rotunde, organizată de deputații blocului politic ACUM, au fost abordate și alte probleme de mediu. De exemplu, s-a menționat importanța construcției sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare concomitent cu instalarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă.

La fel, s-a făcut referire și la sectorul economic, care trebuie să pre-trateze apele industriale, dacă acestea sunt vărsate în sistemele de canalizare municipale, sau să construiască stații de epurare, dacă apele industriale sunt vărsate în mediul natural.

Activiștii de mediu au discutat și despre comisia moldo-ucraineană privind folosirea eficientă a resurselor de apă din fluviul Nistru. Mai exact, au cerut Guvernului să semneze acest acord doar după ce va fi finalizat un studiu în acest sens, privind impactul asupra mediului, care este realizat cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei și implementat de PNUD Moldova.