Cum ajung terenurile moldovenești în proprietatea străinilor? RISE Moldova: Am cedat deja echivalentul a patru raioane (VIDEO)

Cum ajung terenurile moldovenești în proprietatea străinilor? RISE Moldova: Am cedat deja echivalentul a patru raioane (VIDEO)
Foto: rise.md

Ne vindem pământul străinilor, felie cu felie. Deși legea interzice vânzarea terenurilor agricole cetățenilor străini sau companiilor cu capital străin, metode de a o ocoli sunt destule. Un calcul estimativ efectuat de Asociația Investitorilor Străini arată că în jur de 15% din terenurile agricole sunt deținute de străini. Altfel spus, am cedat deja echivalentul a patru raioane din nordul țării, se arată într-un material realizat de RISE Moldova.

Un exemplu prezentat în material este satul Găvănoasa, raionul Cahul. Aici, în jur de 300 de persoane, sau o treime dintre micii fermieri, și-au vândut deja cotele de pământ. Inginerul cadastral din localitate, Vasile Serdicenco, a spus că cele mai multe terenuri au fost vândute în perioada anilor 2008-2011 și au ajuns în proprietatea unei singure companii din Chișinău – Consoliterra SRL.

În satul vecin, Văleni, este aceeași situație. Aici, potrivit autorităților locale, Consoliterra a cumpărat circa o mie de hectare.

„Au cumpărat peste tot. Eu nu știu ce politică au avut de au cumpărat terenurile peste tot, inclusiv și livada, și vie. Atunci era un preț, aș spune infim. În jur la 6-7 mii de lei dădeau pentru un hectar. Oamenii, dacă au rămas singuri, bătrâni, fără ajutor, fără sprijin, au fost nevoiți și mulți au vândut”, a spus inginerul cadastral în satul Văleni, Gheorghe Severin.


Găvănoasa și Văleni nu sunt singurele sate unde Consoliterra a cumpărat pământ la greu. Jurnaliștii RISE nu au reușit să afle cât teren exact deține în toată țara, în schimb au identificat alte 60 de localități unde compania e proprietară de pământ. Suprafața calculată depășește cifra de opt mii de hectare, Consoliterra fiind, astfel, unul dintre cei mai mari latifundiari din Republica Moldova.

Proprietarul din străinătate

Consoliterra a început să cumpere pământ imediat după fondare și, după ce a pus mâna pe tot ce a putut, a comasat terenurile și le-a dat, în mare parte, în arendă altor fermieri. Firma este deținută, prin intermediul unei alte companii înregistrată în Republica Moldova, de ATS Agribusiness Investments LTD din Cipru, la care asociat unic figurează, din 2015, o altă companie cipriotă.

Dar în perioada în care Consoliterra a început să cumpere terenuri agricole în Republica Moldova, ATS Agribusiness Investments era deținută de NCH Agribusiness Partners LP, un off-shore din Insulele Cayman, parte a unui fond de investiții cu sediul central în New York.

Când jurnaliștii RISE au mers la sediul Consoliterra — un centru de oficii din Chișinău cu acces limitat, niciun reprezentant de-al companiei nu a vrut să discute cu ei. Ulterior, au primit un răspuns în scris în care se menționează că firma și-a început activitatea ca urmare a cererii tot mai mare a investitorilor agricoli pentru terenuri cu grad înalt de consolidare. Respectiv, au cumpărat loturi parcelate și dispersate și le-au consolidat pentru a le oferi „în exclusivitate producătorilor agricoli din Republica Moldova”.

La întrebarea cine sunt beneficiarii finali care se ascund în spatele companiei cipriote, RISE nu a primit un răspuns. În schimb jurnaliștii au fost asigurați că firma activează în strictă conformitate cu legislația în vigoare.

Cum este ocolită legea?

Legea privind modul de vânzare-cumpărare a pământului interzice companiilor al căror capital social conține investiții străine să achiziționeze terenuri agricole. Această prevedere este însă ușor de ocolit. Potrivit președintelui Asociației Investitorilor Străini, Alexander Koss, una dintre metode este utilizarea lanțurilor de companii.

„Dacă un agent economic străin fondează o companie în Republica Moldova și această companie, fiind o companie locală, chiar și cu capital integral străin, fondează o altă companie, iată această a treia companie este un agent economic sută la sută moldovenesc, care are dreptul să cumpere pământ”, a declarat Alexander Koss.

O altă metodă descrisă de Koss este folosirea unor cetățeni moldoveni în tranzacțiile de vânzare-cumpărare. „Ei cumpără pământul pe numele lor și, în același timp, împrumută bani de la străini pentru achiziția acestor terenuri. Pentru a garanta întoarcerea împrumutului, pun în gaj pământurile achiziționate. Gajarea pământurilor este posibilă și, de facto, străinul este proprietarul acestui pământ”, a explicat acesta.

Citiți continuarea pe RISE Moldova.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
O localitate din raionul Râșcani își va alege un nou primar pe data de 15 mai 2022

O localitate din raionul Râșcani își va alege un nou primar pe data de 15 mai 2022

Curtea Constituțională: Convenția de la Istanbul nu contrazice Constituțiile naționale care definesc căsătoria

Curtea Constituțională: Convenția de la Istanbul nu contrazice Constituțiile naționale care definesc căsătoria

Partidele politice din R. Moldova vor primi 42 de milioane de lei de la bugetul de stat în 2022

Partidele politice din R. Moldova vor primi 42 de milioane de lei de la bugetul de stat în 2022

Advertoriale
Bugetarea participativă în zona de securitate: 426.000 lei alocați pentru proiecte comunitare

Bugetarea participativă în zona de securitate: 426.000 lei alocați pentru proiecte comunitare

LG a câștigat un număr record de premii în cadrul CES 2021

LG a câștigat un număr record de premii în cadrul CES 2021

Bogdan Spuză a fost desemnat noul CEO al OTP Bank Moldova

Bogdan Spuză a fost desemnat noul CEO al OTP Bank Moldova

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Pune-un ban deoparte (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Totul despre bani (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Municipiul Chișinău este, de luni, sub Cod Roșu de COVID-19. Ce restricții vor fi impuse
  • 2
    Tot mai multe surse alternative de energie electrică. În R. Moldova există 27 de instalații eoliene (VIDEO)
  • 3
    Procuratura municipiului Bălți a adus scuze publice fostului polițist de frontieră Gheorghe Petic. Reacția acestuia
  • 4
    Soarta edificiilor „Casa Modei" și fosta clădire „ASITO”, decisă. Platon a pierdut procesul de judecată
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.