Acum, odată ce dozele de insulină ale multora dintre ei sunt pe sfârșite, pacienții recurg la ajutor de peste hotare sau chiar emigrează ca să nu fie impuși să ia biosimilara „Strim”.  Acesta, între timp, a rămas unicul eliberat gratuit, însă nu este prescris femeilor gravide și copiilor, aceștia beneficiind în continuare de preparate precum „Levemir” sau „Lantus”. Decizia autorităților trezește neîncredere și revoltă în rândul pacienților cu diabet zaharat, care consideră că autoritățile atentează la sănătatea lor oferindu-le un preparat mai ieftin, dar netestat.

Cum a apărut pe piață biosimilarul „Strim”

Preparatul „Strim” este un biosimilar al insulinei glargin (tip de insulină folosită până acum în Moldova). Acesta este produs de compania ucraineană Farmak, care se comercializează pe piața internă din țara vecină cu denumirea „Aylar”, fiind însă produs, potrivit informațiilor de pe prospectul preparatului, de compania indiană „Biocon Limited”.

În toamna anului 2018, o licitație organizată de stat decide importul acestui medicament în cantitate de aproape 414.000 de cartușe. Valoarea contractului depășește 28 de milioane de lei, iar importatorul urmează să asigure cu acest preparat pacienții cu diabet zaharat de tip 1 și 2. 

Licitația prin care se decide importul preparatului „Strim” este, în scurt timp, cercetată de presă. În câteva surse media precum Ziarul de Gardă, Jurnal de Chișinău sau SănătateINFO apar informații potrivit cărora Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este învinuit că licitația favorizează compania ucraineană. „Statul vrea să facă economii pe seama copiilor și tinerilor dependenți de insulină”, spun bolnavii, citați de presă.

În scurt timp, MSMPS remite un comunicat, în care acuză presa de speculații. „Introducerea biosimilarului insulinei este doar o alternativă la medicamentele folosite în anii precedenți. Toți pacienții, la recomandarea medicului, pot folosi orice medicament certificat în Republica Moldova”, scrie în comunicatul ministerului, emis în noiembrie 2018. 

Ordinul nepublicat care a anulat alternativele

Deși în comunicatul remis la final de 2018 MSMPS afirmă că „Strim” va fi doar o alternativă a analogilor de insulină glargină deja prezente pe piață, cum ar fi „Lantus” sau „Levemir”, un document arată contrariul.

AGORA a intrat în posesia unui ordin ministerial, nr. 239 din 20 februarie 2019, semnat de secretarul de stat al MSMPS, Boris Gîlca, care prevede transferul bolnavilor de la preparatul „Lantus” la biosimilarul „Strim”.


Conform acestuia, doar copiilor și femeilor gravide li se va indica să continue să administreze „Levemir” ca și analog de insulină bazală. Toți copiii (mai ales, adolescenți sau copii care nu răspund la tratamentul cu „Levemir”) vor fi asigurați, in exclusivitate, cu „Lantus” din cantitățile suplimentare achiziționate pe parcursul anului 2019, până la următoarea internare.

Astfel, prin acest ordin, „Strim” devine unicul preparat pe care bolnavii de diabet zaharat îl pot primi gratuit, prin intermediul unor rețete pentru medicamente compensate.

Diabeticii boicotează „Strim”

Mai mulți pacienți cu diabet zaharat privesc cu neîncredere preparatul pe care statul îl oferă în locul medicamentelor testate în timp. Ei consideră că acesta a fost introdus drept tratament fără să fie prezentate argumente și dovezi că acesta nu le va afecta sănătatea. 

„Nu ne jucăm, nu sunt cartofi, nu e aspirină, e insulină! Efectele pe termen lung, imunogenetic, de siguranță, se dovedesc doar prin studii. Or, acest „Strim” este un biosimilar despre care nu știm nimic. Ministerul spune că el este înregistrat la EMA (Agenția Europeană a Medicamentului), și ne dă link spre substanța activă înregistrată. Dar noi nu știm dacă „Strim” conține această substanță activă, pentru că se joacă cu denumirile comerciale. Noi nu avem acces la date din culise, la datele studiilor”, ne spune una dintre fondatorii Asociației Tinerilor cu Diabet DIA, o comunitate a bolnavilor cu diabet zaharat de tip 1, Veronica Volcov..

Asociația  a desfășurat un mic studiu intern. Potrivit acestuia, aproape 70% dintre bolnavii de diabet zaharat de tip 1 refuză să administreze „Strim”.  Pacienții au inițiat și o petiție contra substituirii tratamentului „Lantus” cu „Strim”. Aceasta a fost semnată de 1252 de persoane.

Oamenii spun că ajung să cumpere insulina glargină de referință „Lantus” din România sau îi ajută pacienți de peste Prut. Una dintre temerile asociației este că la următoarea licitație s-ar putea cumpără din nou „Strim” sau un biosimilar al insulinei „Levemir”. „Se pot întâmpla lucruri urâte în țara asta mică și coruptă unde totul se vinde și se cumpără”, ne spune Veronica Volcov.

Tânăra sugerează autorităților să includă, în lista de compensate, și analogii de insulină. „Atunci se vor asigura alternative de tratament, medicul va decide ce să recomande pacientului, nu va decide ministerul”, conchide Volcov.

„E o mare aiureală”

O altă pacientă cu diabet zaharat de tip 1, Natalia Ursu, spune că a auzit prima dată despre „Strim” acum câteva săptămâni.

„Până atunci medicul niciodată nu m-a informat despre asta. Mi se elibera rețeta la insulina „Lantus” fără să mi se spună nimic despre ce urmează. La ultima vizită, doctorul meu era în concediu și era doar asistenta. Ea mi-a dat o rezervă foarte mică, care îmi ajunge doar pe vreo lună și mi-a spus că gata, mai mult nu va fi, pentru că primim insulina nouă. Am fost foarte bulversată, eu sunt de peste zece ani de zile pe „Lantus”, a durat mulți ani până am reglat dozele și am ajuns la un nivel bun de hemoglobină. Când am aflat despre „Strim”, am încercat să aflu ce e, dar nu am găsit decât articolele în presa noastră. Ce înseamnă, ce reprezintă, care e compoziția – nimic”, spune Natalia Ursu.

Femeia afirmă că a încercat să se informeze despre „Strim” de la un medic din România, însă nici el nu a știut ce să-i răspundă.

„Nu poți să ai încredere, e o aiureală mare. Eu contribui la stat cu un salariu bun, plătesc cotizații. Eu de la stat altceva nu am primit decât insulină. Dar dacă am ajuns în situația când nici asta nu-mi oferă... Suntem puși în situația în care trebuie să ne procurăm insulina cu care suntem obișnuiți, dar eu nici nu știu unde să o găsesc. Când am trecut eu la „Lantus”, 10-12 ani în urmă, părinții mi-au găsit insulina cu greu, iar o cutie cu cinci pen-uri costa 1000 de lei. Dar și atunci ea se vindea într-o singură farmacie în oraș. Și ea nu se poate vinde așa liber, o doză poate ucide un om sănătos”, ne spune Natalia.

Apropo, pe lângă „Strim”...

După rezultatele licitației din noiembrie 2018, pe lângă achiziția „Strim”, statul urma să procure și 32,9 milioane de teste de glicemie, echivalentul a 659 mii de cutii a câte 50 testeCleverCheck în sumă de 23,2 milioane de lei. Distribuitor al acestor produse pe piața din Moldova este PolisanoPrim SRL care a aparținut ex-ministrei Sănătății, Ruxanda Glavan. În 2015, când Ruxandei Glavan i-a revenit funcția de ministră a Sănătății, administratoarea de până atunci a Glavirux, Olga Latîș, devine atât administratoare, cât și unic fondator la Polisano-Prim SRL, succesoarea Glavirux SRL.

„Printr-un parteneriat dintre CNAM și Î.S. Poșta Moldovei, acestea sunt livrate prin poștă cu un buget de 1,8 milioane de lei, „proiectul” costând în total 25 milioane de lei, conform directorului CNAM. Asta ar fi însemnat aproape jumătate din economiile de 4,1 milioane de lei la achiziționarea biosimilarului Strim”, ne spune Veronica Volcov.

„Dacă pacientul merge să-și ridice medicamentul de la farmacie, nu era posibil să-și fi ridicat și glucometrul cu teste, în baza rețetei, tot de acolo? Economisim pe insulină și cumpărăm teste”, subliniază Volcov.

Ce spun medicii endocrinologi

Încă în decembrie 2018, doi medici declarau pentru Ziarul de Gardă, sub protecția anonimatului, că medicamentul de tipul „Strim” în Europa este doar o alternativă. Despre decizia luată în R.Moldova, aceștia spuneau că „deloc nu este bine”. „Lucrurile chiar sunt periculoase. Sigur că se face economie, iar asta nu e bine”.

AGORA a încercat să ia legătura cu trei medici endocrinologi: un medic din sectorul privat, un conferențiar universitar și un medic endocrinolog din sistemul public de sănătate. Doi dintre cei trei medici ne-au spus că nu cunosc mai nimic despre „Strim”, iar cel de-al treilea ne-a sugerat să ne adresăm la alți medici.

Redacția noastră a remis și o solicitare cu un șir de întrebări despre „Strim” Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Vom reveni cu răspunsul oficial al autorităților pe măsură ce îl primim.

Conform datelor statistice, numărul total de pacienți cu diabet zaharat constituie circa 100.000 pacienți, dintre care circa 19 000 sunt pacienți insulinodependenți și circa 81 000 pacienți insulinoindependenți (antidiabetice orale).

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!