Cum a evoluat comerțul dintre RM și UE după DCFTA și care sunt tendințele în primul trimestru al anului 2019 (INFOGRAFIC)

Cum a evoluat comerțul dintre RM și UE după DCFTA și care sunt tendințele în primul trimestru al anului 2019 (INFOGRAFIC)

Țările membre ale Uniunii Europene continua să reprezinte principalul partener economic al Republicii Moldova. La fel ca în ultimii 10 ani, și în primul trimestru al anului 2019, cea mai mare parte a exporturilor moldovenești a fost orientată spre piața UE, fiind în creștere cu aproape 4% față de perioada similară a anului trecut.Astfel, la aproape cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE (iunie 2014), care a dus la crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) și eliminarea barierelor tarifare și non-tarifare între ambele părți, economia moldovenească pare să fi adoptat un nou model de dezvoltare – cel bazat pe exporturi.

Țările membre ale Uniunii Europene continua să reprezinte principalul partener economic al Republicii Moldova. La fel ca în ultimii 10 ani, și în primul trimestru al anului 2019, cea mai mare parte a exporturilor moldovenești a fost orientată spre piața UE, fiind în creștere cu aproape 4% față de perioada similară a anului trecut.

Astfel, la aproape cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE (iunie 2014), care a dus la crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) și eliminarea barierelor tarifare și non-tarifare între ambele părți, economia moldovenească pare să fi adoptat un nou model de dezvoltare – cel bazat pe exporturi.

În perioada 2006-2014, ponderea Uniunii Europene (UE) în exportul de mărfuri a variat în jurul nivelului de 50%. După crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE, cota exportului spre UE a fost în continuă creștere de la 53,3% în 2014, la 61,9% în 2015, 66% în 2016 și 68,8% în 2018.

Potrivit experților, dinamica exportului de bunuri și servicii din Republica Moldova este în strânsă corelare cu evoluția economică din UE. Coeficientul de corelație dintre valorile Produsului Intern Brut (PIB) al UE și exportul moldovenesc este de 94%. „Această constatare relevă faptul că exportul moldovenesc este puternic influențat de evoluțiile economice din spațiul UE. S-a constatat că, creșterea PIB-ului UE cu 1% determină majorarea exporturilor de bunuri și servicii moldovenești cu circa 0,87%”, menționează expertul economic din cadrul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Alexandru Fală.

În toată această perioadă, sectorul agroalimentar a fost principalul beneficiar al DCFTA. Exportul de produse agroalimentare a crescut, în perioada anilor 2015 – 2017, cu 44%. O creștere de 11% a exportului s-a înregistrat și în sectorul industrial.

Top cinci categorii de produse exportate în UE (2014 - 2018):

  • Utilaje și aparatură
  • Produse textile
  • Produse agricole 
  • Băuturi
  • Fier și oțe

„După 4 ani de implementare a DCFTA, constatăm că principalii beneficiari au fost exportatorii din sectorul agro-alimentar, în special de cereale și alte produse contingentate, fapt ce confirmă efectul pozitiv al eliminării barierelor tarifare din calea comerțului cu produse agroalimentare odată cu implementarea DCFTA. Sectorul industrial la fel a avut de beneficiat, însă, într-o măsură mai mică comparativ cu cel agroalimentar, din simplu motiv că schimburile comerciale cu produsele industriale deja erau destul de liberalizate și până la DCFTA, iar principalii beneficiari au fost industria automotive și textilele”, explică expertul economic Adrian Lupușor.


Exportul a continuat să crească și în primul trimestru al anului 2019. Potrivit datelor oferit de Biroul Național de Statistică, în ianuarie-martie 2019, exporturile de mărfuri au totalizat 733 de milionale de dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada similară anului trecut cu 8,1%. Dintre acestea, exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene au depășit 470 de milionae de dolari SUA, ceea ce constituie peste 64% din totalul exporturilor din țara noastră, fiind cu 3,6% mai mult față de ianuarie-martie 2018.

TOP 5 țări europene unde Republica Moldova exportă cele mai multe produse (ian - martie 2019)

România - 195.488.640 dolari (26,67% din total)
Italia - 82.680.320 dolari (11,28%)
Germania - 63.551.530 dolari (8,67%)
Polonia - 26.644.240 dolari (3,64%)
Republica Cehă - 12.186.970 dolari (1,66%)

La capitolul mărfuri importate din UE în RM, trebuie să menționăm că după crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, în sectorul agroalimentar acestea s-au diminuat cu 4%, iar în sectorul industrial cu 15%.

În 2018, ponderea importurilor de mărfuri din țările Uniunii Europene (UE-28) a fost de 49,5% în total importuri.

În ianuarie-martie 2019 importurile de mărfuri au constituit 1,3 miliarde de dolari SUA, volum superior celui înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2018 cu 2,9%. Din acesta, importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene (UE-28) au ocupat o cotă de 47,8%, cifrându-se la 653 de milioane de dolari SUA (cu 1,5% mai mult, comparativ cu ianuarie-martie 2018).

Top 5 țări europene de unde Republica Moldova importă cele mai multe produse (ian - martie 2019)

România - 180.112.920 dolari (13,19% din total)
Germania - 114.221.670 dolari (8,37%)
Italia - 85.523.020 dolari (6,26%)
Polonia - 44.127.440 dolari (3,23%)
Franța - 40.644.530 dolari (2,98%)


De menționat că în cazul țărilor Uniunii Europene gradul de acoperire a importurilor cu exporturile în ianuarie-martie 2019 a fost de peste 72%, iar cu țările CSI nici 28%. Astfel, cu țările UE balanța comercială s-a încheiat cu un deficit de 182 de milioane de dolari SUA, cu 3,6% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, cu țările CSI deficitul balanței comerciale a fost de peste 264 de milioane de dolari, în creștere cu 21%.

„În acești ani, comerțul bilateral dintre Republica Moldova și Uniunea europeană a devenit mai echilibrat, nivelul de acoperire a importurilor cu exporturi a crescut de la 49% în 2014, la 65% în 2018. Aceasta a fost determinat de o serie de factori. Deprecierea monedei naționale, care a scumpit importurile și a permis exporturilor să concureze mai ușor pe piața UE, diminuarea fenomenului de re-export spre CSI, care a dus la reducerea importurilor din UE (o bună parte din exporturile spre Rusia erau de fapt re-exporturi, în baza importurilor din UE, însă, acum acest fenomen a scăzut esențial), dar și creșterea competitivității multor producători autohtoni pe piața UE”, conchide Adrian Lupușor.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Black Friday la AGORA: un număr record de abonați noi într-o singură zi!

Black Friday la AGORA: un număr record de abonați noi într-o singură zi!

Statul a cheltuit 51 de milioane de euro pentru energia electrică din România. Prețul unui MWh procurat de pe bursă e de 231 de euro

Statul a cheltuit 51 de milioane de euro pentru energia electrică din România. Prețul unui MWh procurat de pe bursă e de 231 de euro

Nu ar fi indicat peste un milion de lei în declarația de avere. Un fost adjunct al ANP va compărea pe banca acuzaților

Nu ar fi indicat peste un milion de lei în declarația de avere. Un fost adjunct al ANP va compărea pe banca acuzaților

Advertoriale
Planifici o călătorie cu microbuzul sau autocarul? Află care a fost evoluția prețului la biletele cu autocarul în acest an

Planifici o călătorie cu microbuzul sau autocarul? Află care a fost evoluția prețului la biletele cu autocarul în acest an

Au sau nu nevoie ONG-urile de Contabilitate?! Află ce includ serviciile contabile pentru ONG-uri oferite de DAD Accountant

Au sau nu nevoie ONG-urile de Contabilitate?! Află ce includ serviciile contabile pentru ONG-uri oferite de DAD Accountant

Păstrează numărul de telefon mobil și treci la Moldtelecom. Ai 50% reducere la abonament

Păstrează numărul de telefon mobil și treci la Moldtelecom. Ai 50% reducere la abonament

EMISIUNI
  • Prepare for Future #11, Marcela Lefter - Viitorul energetic al Moldovei și al întregii planete
    Prepare for Future #11, Marcela Lefter - Viitorul energetic al Moldovei și al întregii planete
  • Moldova, I am back! | Alina Perju, tânăra care a revenit din Franța pentru a îmbunătăți viața sătenilor din sudul țării
  • Prepare for Future #10. Svetlana Dimitrioglo și Cătălina Bacalâm, despre digitalizarea globală a industriei fashion
  • DESCIFRAT| Interesele din spatele spargerilor de Telegram și securitatea cibernetică în era tehnologiilor informaționale (VIDEO)
  • PROFESIONIȘTII|Event-manager: „Poate cădea decorul, să nu vină un invitat special, orice se poate întâmpla”
Cele mai populare
  • 1
    Ministrul eston al apărării: Rusia nu a fost slăbită în mod grav de război până în prezent
  • 2
    Poliția anunță că pe 28 noiembrie va avea loc un nou protest în fața Procuraturii Generale
  • 3
    Compania ucraineană Energoatom afirmă că rușii s-ar pregăti să părăsească centrala nucleară Zaporojie
  • 4
    Preţul petrolului s-a prăbuşit peste noapte și a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 11 luni
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.