În primele luni ale anului curent, se observă o anumită modificare în evoluția Indicelui de Alertă Timpurie (IAT), calculat trimestrial de către Expert-Grup. După o lungă perioadă de scădere, indicele și-a schimbat traiectoria și a început să crească. Astfel, mai mulți indicatori economici monitorizați prezintă anumite evoluții pozitive, însă riscurile persistă.

În particular, în primul trimestru al acestui an, exportul de mărfuri și-a reluat creșterea, după ce la finele anului 2018 s-a înregistrat o scădere. De asemenea, în aceeași perioadă, se atestă o accelerare a creditării sectorului privat, iar, în contextul campaniei electorale, Guvernul a majorat cheltuielile bugetare cu anumite efecte pozitive, dar temporare, asupra consumului și creșterii economice.

Drept urmare, se anticipează că în prima jumătate a anului se va păstra o traiectorie pozitivă: Produsul Intern Brut ar putea crește în jur de 4% față de anul precedent, iar în trimestrul doi avansarea ar putea depăși nivelul de 5%.

Riscurile

Totodată, persistă o serie de riscuri pentru creșterea economică, pe fundalul evoluțiilor externe și efectelor adverse ale politicilor expansioniste promovate de Guvern în context electoral, se arată în analiza Expert-Grup.

Începând cu august 2018, transferurile migranților moldoveni de peste hotare sunt în scădere. Reducerea influxului de valută, în paralel cu un deficit înalt al balanței comerciale, a determinat deprecierea monedei naționale. Deprecierea a fost stimulată și de creșterea cheltuielilor bugetare în context electoral, care au stimulat cererea internă, ceea ce a determinat creșterea importului și, implicit, a deficitului balanței comerciale. Această evoluție, împreună cu recolta redusă la mai multe culturi agricole în 2018, vor alimenta dinamica inflaționistă în 2019, fapt ce va genera provocări importante pentru banca centrală.

Rata anuală a inflației a crescut de la 2,2%, în ianuarie 2019, la 3,2%, în aprilie 2019, iar până la finele acestui an ar putea crește până la 8-9%, mai spun specialiștii. Pe lângă presiunile inflaționiste, politicile expansioniste ale Guvernului vor determina și creșterea deficitului bugetar – evoluție vizibilă deja în primul trimestru al acestui an.

Sporirea riscurilor inflaționiste și dezechilibrarea finanțelor publice ar putea determina aplicarea unor politici economice mai dure în perioada post-electorală: majorarea unor taxe și/sau impozite, reducerea cheltuielilor bugetare și/sau creșterea împrumuturilor guvernamentale de la bănci, cu efecte asupra creșterii costurilor deservirii datoriei de stat interne și cu repercusiuni asupra creditării sectorului real. Aceste evoluții vor avea efecte adverse asupra dinamicii economice, care ar putea încetini în a doua jumătate a anului 2019 și pe parcursul anului 2020.

Perpetuarea instabilității politice constituie un alt factor de risc pentru creșterea economică. Cauza ține de suspendarea multor proiecte investiționale private și ale partenerilor de dezvoltare, până la formarea noului Guvern, precum și de amânarea reformelor și a măsurilor de stabilizare economică necesare în perioada post-electorală, se mai arată în publicație.