CPR Moldova și-a propus să verifice dacă, într-adevăr, cadrul legal existent nu permite tragerea la răspundere în cazurile în care mita este în ruble transnistrene. Inspectoratul General al Poliției (IGP) a confirmat temerea. „Unitatea monetară (ruble transnistrene) recunoscută în regiunea transnistreană nu poate constitui obiect al infracțiunilor prevăzute de art. 236, 324 și 325 din Codul Penal, din considerentul că aceste bancnote nu sunt recunoscute de către Republica Moldova și de alte state străine”, se arată în răspunsul IGP.

„Teoretic, un funcționar public sau un alt factor de decizie ar putea cere mită în ruble transnistrene, ca, ulterior, acesta să meargă în stânga Nistrului și să folosească banii în propriul interes, fie să îi convertească în orice valută (lei, dolari, euro etc.), fie să achiziționeze anumite bunuri de valoare (bijuterii, produse etc.). Iar pentru faptul că a luat mita în ruble transnistrene, acesta este absolvit de pedeapsa penală. Această lacună legislativă permite săvârșirea mai multor infracțiuni economice fără a fi pedepsit. Prin răspunsul său, IGP a confirmat că nu poate fi pedepsită nici falsificarea și punerea în circulație a rublelor transnistrene falsificate. Însă a atenționat că aceste acțiuni ar putea fi calificate ca escrocherie sau cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere”, a menționat CPR Moldova.

Răspunsuri evazive de la CNA, PCCOCS și Procuratura Anticorupție

La aceleași întrebări, Centrul Național Anticorupție (CNA), Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura Anticorupție (PA) au răspuns evaziv, enunțând că nu ține de competența lor să elaboreze instrucțiuni explicative sau metodologii, Parlamentul fiind cel care adoptă și interpretează legile.

„Niciuna din instituțiile menționate nu a putut da clar un răspuns dacă constituie sau nu infracțiune luarea de mită în ruble transnistrene, precum și nu a putut oferi un răspuns dacă au existat asemenea precedente sau sesizări parvenite în adresa instituțiilor”, a subliniat organizația.

Iar Procuratura Generală a îndemnat experții să consulte hotărârea Curții Europene pentru Drepturile Omului în cauza Ziaunys împotriva Republicii Moldova.

Prin decizia din 2016, Curtea Europeană a recunoscut că deși bancnotele emise ilicit și contrar legii în stânga Nistrului nu sunt considerate bani și nu pot fi puse în circulație, acestea, totuși, pot avea o valoare materială. Prin urmare, odată ce au o valoare materială, acestea ar putea fi utilizate ca obiect al infracțiunilor de corupție.

Concluzii

„Mită se consideră primirea sau oferirea banilor, a titlurilor de valoare, a unor privilegii, sau a altor bunuri sau avantaje sub orice formă. Chiar dacă rublele transnistrene nu pot fi considerate valută în formă clasică, deoarece nu cad sub incidența articolelor 1 şi 2 din Legea nr. 1232 din 15.12.1992 cu privire la bani, acestea pot fi calificate drept bunuri materiale din momentul în care acestea pot fi convertite în auto-proclamata RMN în orice alte bunuri sau beneficii. Calitatea de mită o pot avea nu doar obiectele licite, ci și cele ilicite, cum ar fi, de exemplu, drogurile”, au conchis experții.

Aceștia au recomandat plenului Curții Supreme de Justiție să vină cu o hotărâre unde să fie specificat clar că aceste bancnote pot constitui obiectul unei infracțiuni cu caracter corupțional, chiar dacă nu sunt recunoscute drept valută.

„CSJ deja a emis o hotărâre explicativă la 22.12.2014 „cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de corupție”, însă în ea nu se regăsesc explicații exprese privitor la clasificarea obiectului infracțiunii în cazurile de corupție”, a menționat organizația

„Totodată, este necesară adoptarea unei legi de interpretare a articolelor din Codul Penal privitor la cazurile de corupție, ce ar include rublele emise în așa-zisa RMN drept obiect al infracțiunilor cu caracter corupțional, întrucât interpretarea oficială a legilor (cu excepția celor constituționale) se realizează exclusiv de Parlament prin adoptarea legilor de interpretare (art. 72. alin.(2) din Legea cu privire la actele normative)”, a mai subliniat CPR Moldova.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!