„Cuvântul e unul greu spus de societatea civilă”

Unul dintre reprezentanții societății civile care a ajuns să fie ținta atacurilor este fostul ministru al Finanțelor în perioada 2009-2013, Veaceslav Negruța, numele căruia se regăsește în raportul menționat. În prezent, Negruță activează în calitate de expert economic la Transparency International Moldova. Ca urmare a pozițiilor critice expuse public asupra unor proiecte legislative, fostul ministru s-a pomenit în situații mai puțin plăcute. De exemplu, în 2017, instițuțiile mass-media apropiate guvernării au scris despre pretinsa implicare a lui Negruța în licitația de selectare a companiei producătoare de pașapoarte biometrice pe timpul când exercita funcția de ministru. După un val de știri denigratoare, Negruța s-a adresat în instanța de judecată. În rezultat, doar o parte dintre sursele media care au răspândit informația falsă au publicat dezmințiri. Altele sunt parte a dosarului inițiat încă în iunie 2017.

„Cuvântul e unul greu spus de societatea civilă, experții care muncesc mai ales în domeniul non-guvernamental sunt oameni care au o anumită experiență. Dar tot ce fac oamenii din acest sector acum, în condițiile în care se consolidează un regim cu elemente dictatoriale, evident creează un deranj, unde autoritățile nu fac altceva decât să recurgă la mijloacele cele mai eficiente din punctul lor de vedere – de a închide gura”, a declarat Veaceslav Negruța.


Totuși, expertul a menționat că, deși a primit și avertizări prin persoane interpuse, fiind îndemnat să-și tempereze notele critice, acest lucru l-a ambiționat și mai mult să-și continue lucrul asupra expertizelor și analizelor realizate la Transparency International Moldova. „Orice lucru care s-a încercat, fie că e vorba de mijloace media cu știri false, fie că e vorba de încercarea de a-mi arăta din deget, sau fel de fel de mesaje transmise că „dacă subiectul acesta va fi atins, vezi că o să generezi... sau ar putea să fie consecințe pentru tine”, nu mă descurajează în niciun fel. Mă mobilizează și mai mult să-mi fac meseria corect”, a explicat el.

„Șantajabilitatea e un instrument pe larg folosit aici, când diverși activiști devin subiectul diferitor anchete, inclusiv penale și urmăriri penale din indicația anumitor persoane vizate în acele activități pe care acești activiști le practică sau le-au practicat. Dacă ne uităm peste acele materiale făcute de mine aici, la Transparency International, sau subiectele pe care m-am expus public, sunt subiecte care vizează grupuri de interese, grupuri care au profitat de extragerea de mijloace de sute de milioane și de miliarde din RM. Mijloacele fiind extrase anterior, acum se doresc a fi legalizate și, prin diverse formule, readuse în RM, inclusiv prin formule de privatizări, de legalizare a capitalurilor. Sunt persoane care au nume, care au jurisdicții fixate inclusiv în raportul Kroll”, a adăugat Negruța.

„Când va apărea un minim de justiție independentă, lucrurile vor fi mult mai clare”

Chiar dacă a menționat că a fost intimidat nu o singură dată, Veaceslav Negruța a spus că amână momentul în care își va cere dreptatea în instanța de judecată. Motivul – justiția selectivă și controlată politic.

„Chiar și atunci când eram în Ministerul Finanțelor și munceam ca ministru, am avut mai multe critici spuse față de mai multe lucruri care se întâmplau aici, în special în domeniul bancar. E una când te expui despre sistem din afară și e alta din interior. Sistemul din interior a avut grijă să intimideze, să facă vocea mai puțin auzită. Multe lucruri care s-au întâmplat vor fi mai clare mai târziu. Toate lucrurile sunt sistematizate, sunt fixate, iar, ulterior, când un minim necesar de justiție independentă va apărea aici, lucruri vor fi mult mai clare, ca să nu fie acum o risipă de timp și de efort”, a punctat expertul.

Potrivit lui Negruța, activitatea societății civile din Republica Moldova rămâne a fi una complicată. „În alte situații, în alte țări, când astfel de investigații ale activiștilor civici, materiale ale jurnaliștilor de investigație cu dovezi bine documentate sunt prezentate publicului, aceste persoane sunt luate într-un fel sub protecția statului, fiindcă pronunțarea de nume, aducerea de învinuiri, nu este competența jurnaliștilor sau a activiștilor civici. Este competența procurorilor, care, prin lege, sunt protejați de a-și îndeplini, de a pune în aplicare instrumentarul pe care statul i l-a oferit. Aceste categorii de oameni sunt protejate de stat să-și facă meseria. Nu sunt protejate celelalte categorii care-și fac meseria corect – jurnaliști de investigație, activiști civici sau ONG-uri, care își asumă anumite riscuri și rămân descoperite”, a subliniat fostul ministru.

„Am fost luat în supraveghere... există un mandat de percheziție a locuinței mele”

În iunie 2018, în timpul unei manifestații din centrul capitalei, activistul Ștefan Gligor a declarat că a ajuns în atenția autorităților. „Eu astăzi am aflat, de la o sursă pe care nu pot să nu o cred, că am fost luat în supraveghere de Direcția operațiuni speciale a Ministerului de Interne și că există și un mandat de percheziție a locuinței mele. Eu vreau să le spun acestor bravi cetățeni un lucru: Eu de un an vă aștept”, a menționat acesta. Informația nu a fost însă confirmată de autorități, iar percheziția așa și nu a avut loc. „Eu am urmărit un scop foarte simplu. Când tu spui că îi aștepți, nu are niciun sens să mai vină”, a explicat activistul. Ștefan Gligor ne-a spus că aceasta nu a fost singura tentativă de intimidare la care ar fi fost supus.


„Sunt sigur de faptul că am deranjat începând cu toamna anului 2016. Asta e perioada în care am decis să reiau activitatea publică. Eu am fost urmărit fizic de cel puțin trei ori, cu certitudine de persoane profesioniste, dar care nu s-au camuflat foarte mult. Când stai într-un local unde nu e nimeni și cineva se așază exact lângă tine și pune telefonul la ureche vizavi de poziția ta și îl ține 10 minute la ureche fără să vorbească, îți dai seama că ești filmat, sunt niște lucruri. De fapt, am fost urmărit de aceeași persoană două zile la rând. Anterior, până la această informație cu percheziția, unul din blogerii de curte ai holdingului Partidului Democrat și-a permis să invoce faptul că și eu am furat miliardul vestit. Lucru care m-a amuzat foarte mult, dar mi-a provocat și un dezgust. M-am adresat în instanță și este foarte interesant că dosarul meu a fost scos de pe rol, eu nefiind citat legal”, a declarat Ștefan Gligor.

„A renunța la activitatea civică înseamnă a renunța la statutul de cetățean”

Și Ștefan Gligor spune că încercările de intimidare motivează și nu descurajează. „A renunța la activitatea civică înseamnă a renunța la statutul de cetățean. Noi ne-am pomenit un stat fără cetățeni. 4,5 milioane de oameni care nu au înțeles acest lucru, care lasă mâinile jos la fiecare cotitură și așteaptă cineva să le dea, cineva să facă. Acesta este complexul omului sovietic și noi nu l-am depășit. De asta sunt activist civic, fiindcă activist civic înseamnă a fi cetățean în primul rând, să-ți exerciți drepturile și să-ți expui poziția cu privire la situația economică sau politică”, a spus Gligor.

Întrebat cât de mult le reușește activiștilor civici să ajungă la urechile autorităților și cetățenilor, în general, Gligor a spus că „este loc de mai bine”. „Rezultatele sunt bune pentru exterior, fiindcă mai mulți activiști civici au devenit persoane de reper în ceea ce ține procesul de informare și documentare din partea instituțiilor europene, ambasadelor străine, fiindcă opinia lor este în contrast cu cea oficială și în contradicție afli adevărul. Din perspectiva luptei interne, lipsește coeziunea socială. Am ajuns în punctul de jos, fiindcă am fost într-un mod eficient dezbinați și hărțuiți de cei puțini. Noi nu am știut, ca cetățeni, să ripostăm într-o măsură suficientă. Din păcate, nici politicieni suficient de maturi nu prea am avut”, a mai afirmat activistul.

„Ai o viață prea frumoasă, păcat să ți-o strice cineva”

Un alt activist civic care a apărut de nenumărate ori într-o lumină negativă în sursele media afiliate Partidului Democrat din Moldova (PDM) este Dumitru Alaiba. Motivul – analizele realizate la Centrul de Politici și Reforme din Moldova, unde era director de programe. Am discutat cu Alaiba înainte să-și anunțe intenția de a candida la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, în urma cărora a reușit să câștige într-o circumscripție uninominală și a acces în Parlament.

„În momentul în care spui ceva care este observat, într-o zi, două sau chiar imediat, urmează o postare porcească. Nu au fost doar atacuri mediatice. Au fost diferite chestii dezgustătoare. Personal și nu doar. Au fost situații în care polițistul, pe la ora 15:00, întâmplător, aleatoriu absolut, din toată parcarea găsește că mașina ta e parcată neregulamentar, ceea ce nu e adevărat, îți ia plăcuța de înmatriculare. Iar când întrebi de ce îmi ia numerele numai mie, spune că pe tine a fost o plângere pe viber. După asta se uită la tine și spune că probabil ai servit alcool sau ai fumat. Asta cu toate că eu nu-mi permit să fac așa ceva. La volan nu mă așez în niciun fel de stare de ebrietate. După asta urmează ore bune de teste de sânge, de urină. Nu poți să te gândești că asta nu e întâmplător. Asta a fost mai demult, prin 2016. Au fost și intimidări la adresa familie, tot felul de mesaje transmise prin diferiți „prieteni”, pe care e destul de ușor de depistat. Nu știu dacă trebuie de vorbit despre asta, fiindcă nu vreau să descurajez lumea. Pot spune doar că au fost mesaje de genul: „ai o viață prea frumoasă, păcat să ți-o strice cineva”, a declarat Dumitru Alaiba.


NOTĂ: Interviul a fost filmat înainte ca Dumitru Alaiba să anunțe că participă la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, fiind acum deputat

Chiar dacă refuză să vorbească, deocamdată, despre toate intimidările la care ar fi fost supus, Alaiba a menționat că „este inutil ceea ce fac ei”, făcând trimitere la partidul de guvernământ.

„Chiar și dacă 100 de oameni în jurul tău spun că unu plus unu egal cu trei, asta nu schimbă ceea ce știi tu și realitatea. Noi știm că nu facem nimic rău, nimic ilegal, noi vrem binele acestei țări, acestei societăți și, la momentul actual, noi credem că acesta este felul în care putem să ajutăm. Oamenii aceștia se cred un fel de psihologi. Și e destul de sadic ceea ce fac. Oamenii aceștia te tratează ca pe o animală care trebuie domesticită. Ei și-au desenat un pătrat despre tine și în momentul în care tu treci peste limita asta, ei îți dau cu varga. Eu o să-mi exercit puterea și libertatea mea de a mă exprima liber, indiferent dacă îi place cuiva sau nu. Noi, în esență, avem un mesaj clar anticorupție. În primul rând, corupția la un nivel înalt. Noi recunoaștem că acest stat este capturat și că democrația este în pericol. Asta e sarcina tuturor într-o societate. Nu să ne mulțumim cu ceea ce avem, dar totdeauna să avansăm. Totdeauna există o nouă etapă a binelui. Și acel ceva mai bine e identificat în societate prin dezbateri, discuții, expertiză. Și asta noi trebuie să încurajăm, nu să închidem gurile cu orice metodă posibilă. O guvernare care nu poate suporta critica e străină democrației”, a conchis Dumitru Alaiba.

„Noi abia învățăm ce înseamnă democrație”

Contrar celor spuse de activiștii civici, potrivit cărora atacurile împotriva societății civile ar fi fost puse la cale de partidul de guvernământ, purtătorul de cuvânt al PDM, doctorul în drept Vitalie Gamurari, a declarat că „nu a văzut să existe o politică de intimidare”.

„Nu pot să spun că sută la sută este perfectă situația din Republica Moldova. Totuși, este o democrație tânără, într-o perioadă din tranziție. Să nu uităm că din 2001 până în 2009 a fost un regim care nu a fost unul tocmai autoritar, dar au fost unele limitări. Noi abia învățăm ce înseamnă democrație. Sunt probleme, evident, dar eu nu aș fi de acord să spun că sunt intimidați cei care critică guvernarea, n-am văzut situații. Sunt interpretări, fiecare are poziția sa la care are dreptul. Nu vreau să mă expun pe cât sunt de corecte sau nu. Nu ține de competența mea”, a declarat Vitalie Gamurari.

Purtătorul de cuvânt a negat că PDM ar fi implicat în acțiuni de intimidare. „Noi am vorbit de fiecare dată și suntem deschiși pentru dialog. Nu am văzut să existe o politică de intimidare și lipsire a accesului sau de exprimare a poziției diferitor reprezentanți ai societății civile. Chiar dacă deseori nu sunt cele mai favorabile declarațiile aduse, dar asta este democrația. Noi înțelegem foarte bine că așa este jocul. Da, eu aș fi vrut să ajungem la nivelul Marii Britanii, Franței, Germaniei. Dar și ei au trecut perioade mai grele, mai puțin grele, mai comode. Este o dezvoltare, eu văd diferență între ceea ce a fost acum câțiva ani și ceea ce e acum. În lipsa impunerii din partea societății civile, în nici într-o țară n-o să observați ca guvernarea să promoveze această libertate. Este societatea care trebuie să se impună și atunci guvernarea acceptă regulile de joc și merge în dialogul respectiv și stabilește acele principii, acel nivel de trai și de democratizare a societății”, a spus el.

„Și în România avem cazuri de intervenții aspre la adresa activiștilor civici”

Nu doar în Republica Moldova întâlnim atacuri îndreptate împotriva societății civile. De exemplu, și „în România sunt cazuri de intervenții aspre la adresa activiștilor”. Asta a declarat directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) din România, Ioana Avădani. „Vestea și mai proastă este că nu este vorba doar despre România și Moldova. Este un fenomen care se întâmplă destul de vizibil și din ce în ce mai aspru și în țări considerate până nu demult exemple ale tranziției de la regimurile comuniste la democrație”, a adăugat Ioana Avădani.


Totuși, trebuie să vedem lucrurile în comparație, a menționat experta în libertate de exprimare. „Tendința noastră, a celor care ne ocupăm cu libertatea de exprimare, este să fim foarte critici. Așa că primul lucru pe care l-aș spune este că libertatea de exprimare este sub presiune din toate punctele de vedere și din toate direcțiile: din toată zona politică, nu doar din zona guvernării, și din zona opoziției, și la voi, ca și la noi; din zona civică, fiindcă nu toată lumea înțelege care este rolul activistului civic într-o societate. Primul gând e ăla rău, ăla negru. Pe de altă parte, există multă energie pozitivă în societatea moldovenească, există oameni care vor să schimbe lucrurile, există oameni care încă mai fac lucrul acesta, deși istoria ultimilor ani le-ar da suficiente motive să spună: nu se poate face nimic. Cunoaștem acest refren. Iar lucrul acesta este foarte îmbucurător. Există foarte mulți oameni tineri în zona civică în Moldova, lucru care de asemenea îmbucurător. Până la urmă, legislația voastră este încă bună, încă permite foarte multe lucruri. În Ungaria, de exemplu, toate mediile publice au fost adunate într-o singură căciulă, care este controlată de premierul Orban. La noi lucrurile sunt încă în derulare. Există anumite zone de independență, Constituțiile noastre au garanții privind libertatea de exprimare, oamenii noștri au în continuare posibilitatea să se ducă la CEDO și să facă plângere acolo. Așa cum glumim noi amar în cercul nostru de activiști civici din România: „nu suntem Coreea de Nord”. Depinde cu cine te compari”, a declarat Ioana Avădani.

Acest material a fost realizat cu suportul OPEN Media Hub din fondurile Uniunii Europene.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!