Pasiunea pentru agricultură i-a unit

„În 2012 am făcut primele investiții, însă ne-am asociat în 2015, având toți cam aceleași produse și teritorii învecinate. Noi am făcut investiții din bani proprii, fiecare a venit cu partea sa, câștigată din alte afaceri, însă pasiunea față de agricultură ne unește pe toți și ne face să avem scopuri comune pentru a dezvolta sectorul agricol al țării. Avem, la moment, o plantație super-intensivă de meri – asta înseamnă o densitate destul de mare de pomi la hectar, între 3906 și 7000 de pomi la hectar. Anul acesta culegem prima roadă din livada super-intensivă de cireși, o livadă cu circa 1250 de pomi la hectar și roadă chiar din primul an”, povestește Vitalie Obrijanu, director comercial pentru grupul de producători „Fresh Time”.

Drumul fructului trece prin „sortare”

Din livadă, merele sunt depozitate în containere și, în decurs de o oră, ajung la hala de sortare. Aici, după respectarea tuturor condițiilor, fructele care corespund normelor sunt pregătite pentru depozitare. Depozitul frigorific pe care îl deține „Fresh Time” este dotat cu 22 de camere frigorifice, care pot păstra zeci de tone de fructe de la câteva luni, până la un an de zile.

„Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P) ne-a susținut și ne-a acordat încrederea să ridicăm acest frigider. Le suntem recunoscători în primul rând consultanților, dar și grantului care a fost alocat, investit în utilaje frigorifice, linii de sortare, utilaje pentru păstrarea merelor în atmosferă controlată și o linie de producere a lăzilor din carton - un ambalaj modern pe care îl folosim ulterior la transportare, atât națională, cât și internațională”, explică producătorul de fructe.

Depozit certificat, producție conformă

Merele au anumite necesități de păstrare: temperatură, umiditate și termen de păstrare – dacă toate sunt respectate, producătorii spun că aceste fructe pot fi păstrate și până la 14 luni.

„Merele sunt păstrate în alveole speciale, pe care le importăm din Spania și/sau în lădițe, după cererea cumpărătorului. Produsele noastre dețin certificare internațională Global GAP, iar depozitul frigorific în care le păstrăm este certificat ISO 22 000 pentru siguranța alimentelor – caracteristici importante pentru recunoașterea internațională și menținerea standardelor de calitate. Pentru noi cel mai important este să livrăm pe mesele oamenilor produse de calitate. Noi ne asumăm răspunderea față de clienții care ne oferă încrederea, iar având și certificarea necesară mergem cu încredere și pe piața internă, și la export. Raportul, în cazul producției noastre, este de 10% la 90%”, ne-a spus Vitalie Obrijanu.

O altă forță de negociere

„Ideea de asociere vine în urma optimizării mai multor procese”, povestește agricultorul. „Efortul este mai mic atunci când vorbești din numele a 5 producători, cu o altfel de forță de negociere și cu o infrastructură unită și costuri optimizate. Devenim, în acest fel, mai competitivi. Cred că de la un calcul pe termen lung ar trebui să pornească orice agricultor atunci când ia în vedere planurile de dezvoltare, deoarece asocierea nu e doar despre granturi”, este de părere Vitalie Obrijanu.

Grupul intenționează să dezvolte nișa de producție de cireșe și, în viitor, cea de legume. Agricultorii cred că în acest fel vor optimiza capacitatea forței de muncă și vor încerca penetrarea pieței cu noi produse, solicitate atât în stare proaspătă, cât și în stare conservată sau păstrate la rece. „Pentru 2019, planul este să ne extindem cu un nou produs - cireșele. Vrem să dotăm depozitul și cu o linie de sortare și prelucrare a cireșelor, care ne va permite să avem un produs la standarde internaționale, ambalat și calibrat după cerințele externe”, mai spune Vitalie Obrijanu.

Fără diferențe între piața internă și cea externă

„Practic, în 2018, am avut depozitul plin. Merele noastre se duc în Dubai și în Bangladesh, dar și în alte țări ale Golfului Persic, noi exportăm și în Rusia, Belarus sau Kazahstan. Traiderii deja sunt interesați de sezonul cireșelor, de la care avem așteptăm mari. Pe piața internă colaborăm cu rețelele de supermarketuri, astfel că merele noastre le găsiți în lăzile brand-uite pe rafturile magazinelor din Moldova, iar mai nou, încercăm să-i convingem să le ia și în alveole”, mai povestește Vitalie Obrijanu.

Producătorul recunoaște că nu face diferență la calitatea produsului livrat acasă și a celui trimis peste hotare, nici la capitolul prețuri nu e diferență mare sau practic nu există. „Intermediarii sunt cei care cresc prețul produselor, și nu ambalajul ecologic Noi reușim să dăm 4-5 soiuri de mere pe mesele moldovenilor, știm deja ce preferă ei: mai mult merele roșii, dar și merele dulci și mășcate, cu aspect frumos. Ne străduim să fim aproape de clienți, să fim în pas cu nevoile lor și într-un proces continuu de îmbunătățire”, ne-a mai spus Obrijanu.

Proiectul MAC-P se prelungește

Acum și alți agricultori vor avea ocazia să beneficieze de sprijin în asociere. Proiectul Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P), care acordă suport agricultorilor pentru îmbunătățirea infrastructurii agricole, a fost extins până la 30 iunie 2021. Grupurile de producători vor mai avea posibilitatea să obțină grant în sumă de până la 350 de mii de dolari pentru dezvoltarea afacerii.

Granturile MAC-P sunt disponibile pentru grupurile de producători cu cel puțin 5 membri din domeniile horticol (cultivarea fructelor, nucilor și strugurilor), cel de colectare și procesare a laptelui și mierii.

De la începutul proiectului MAC-P, au fost înregistrate 56 grupuri de producători. În cadrul programului de granturi investiționale destinate grupurilor de producători, au fost debursate resurse de grant în valoare de circa- 9.2 milioane dolari SUA către 34 grupuri de producători. Alte cel puțin 5 grupuri de producători urmează să beneficieze de finanțare pe parcursul anului 2019.

Cea mai mare parte a grupurilor de producători s-au asociat pentru producerea fructelor, două grupuri – pentru cultivarea legumelor, și un grup este producător de alune și migdal.