1. Legea „pungilor din plastic” a rămas doar pe hârtie

Așa cum a descoperit AGORA anterior într-un articol, legea privind comerțul interior, cea care interzice comercializarea graduală a pachetelor din plastic, a fost „neutralizată” printr-un amendament. A confirmat-o unul dintre autorii legii, prezent la eveniment, deputatul Lilian Carp. Potrivit lui Carp, unii deputați au abordat poziția că nu poate fi sancționată o persoană de două ori pentru aceeași încălcare. Anume din cauza asta, în final, nimeni nu a ajuns să fie sancționat.

„Atâta timp cât nu există contravenție, legea e nefuncțională. Copilul cu două moașe rămâne cu buricul netăiat. Cam asta s-a întâmplat și cu modificările în legislație”, a adăugat Lilian Carp.

2. Magazinele, de fapt, se conformează legii, chiar dacă aceasta nu funcționează

Deși la supermarketuri suntem permanent întrebați dacă avem nevoie de pachet, cele care ni se dau la casă sunt, de fapt, mai subțiri de 50 de microni. Se întâmplă în contextul în care legea a interzis comercializarea sacoșelor cu peretele egal sau mai gros de 50 de microni. Adică, la modul practic, magazine respectă legea, chiar dacă oferă pungi. „Acele pungi care se vând la market sunt sub 50 de microni, de la 35 în sus. Așa că da, legea este aplicată. Marketurile folosesc ceea ce corespunde legii”, a declarat coordonatoarea de programe Ecovisio, Elena Tacu.

3. Unele țări au pornit de la interzicerea pachetelor mai subțiri

„Avem ambalajele în care putem păstra mâncarea sau ambalaje de la diferite produse. Ele au între 35 și 50 de microni. Unele țări au mers pe calea de a le interzice mai întâi pe cele mai subțiri”, adaugă Elena Tacu.

Potrivit legii noastre, însă, pungile mai subțiri urmează să dispară din vânzare primele.

4. Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului ar putea supraveghea vânzarea pachetelor din plastic

În prezent, ANPC nu are pârghii legale pentru a urmări implementarea legii „Cadrul legislativ nu prevede care este autoritatea competentă în domeniul interzicerii punerii acestor pungi în comerț”, a precizat reprezentantul Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului, Ion Mateescu.

Totuși, el spune că ANPC e unica autoritate în stat care are competențe de supraveghere metrologice. Asta le-ar permite să măsoare grosimea pungilor vândute și să-i penalizeze pe cei care vând sacoșele neconforme. „Dacă legiuitorul va oferi competența aceasta Agenției, noi cunoaștem mecanisme de implementare”, a spus Mateescu.

5. Legea ar putea fi modificată

Lilian Carp, cel care a fost unul dintre autorii legii în cauză, a promis că aceasta ar putea fi modificată pentru a fi funcțională. „ANPC este cea mai potrivită instituție pentru a realiza controlul. Numai să înceapă a lucra Parlamentul și vom modifica legea”, a spus Carp.

6. Moldovenii realizează că plasticul e dăunător pentru mediu, dar continuă să ia sacoșe din comoditate

UNDP Moldova a realizat un studiu demografic care a încercat să afle de ce oamenii continuă să utilizeze pungile din plastic.

„S-au identificat două cauze: majoritatea recunosc că pungile de unică folosință sunt dăunătoare, dar ei nu se simt motivați să renunțe la acest confort. A doua barieră e că persoanele care vin cu pungile de acasă le uită acasă, în mașină sau uită de ele în general”, a precizat specialista UNDP Moldova, Inga Podoroghin.

7. Sensibilizarea consumatorilor prin mesaje eco nu e (neapărat) o soluție

Retailerul „METRO Cash&Carry” spune că, în medie, continuă să vândă până la 5.000 de pungi pe zi, în toate magazinele din R. Moldova. Împreună cu UNDP Moldova, planifică să facă un studiu, pentru ca după finalizarea acestuia să definească formulele cele mai potrivite pentru a sensibiliza consumatorii privind diminuarea sau reutilizarea mai frecventă a pungilor din plastic.

Unii participanți la discuție s-au arătat siguri că mesajele de prevenire sau imagini cu animalele afectate de poluare ar funcționa asupra consumatorilor. Alții au considerat că o taxă mai mare pentru plastic ar fi o soluție mai bună.

8. Pungile biodegradabile ar trebui promovate mai activ

În timp ce, din punct de vedere ecologic, pungile biodegradabile sunt o soluție mai bună pentru planetă, economic vorbind, acestea „bat la buzunar”. „Trecerea la pungi din amidon e 200% peste preț. Cred că statul trebuie să intervină, de ce nu, să mărească prețul la cele de plastic ca să le subvenționeze pe cele biodegradabile”, a declarat unul dintre participanții la discuție.

Alte voci din sală au propus ca oamenii care vin cu punga de acasă să primească reducere la cumpărături. Printre particinapții discuției au fost voci care au susținut că interzicerea plasticului nu ar trebui să fie una graduală, ci „peste noapte”.

9. Participanții la discuție sunt gata să plătească mai mult pentru o pungă reutilizabilă

Ca și la precedentul eveniment, auditoriul a putut participa la un sondaj de opinie. Participanții au fost rugați să aleagă ce pungă ar lua la magazin. Majoritatea, peste 60%, au spus că ar lua ceva cu folosință multiplă, care ar costa 50 de lei, dar rezistent la o greutate de 20 de kg, care ocupă un spațiu mai mare de stocare și ar trebui să-l ai zilnic la tine. 20% dintre cei prezenți ar vrea o pungă oferită gratuit de la magazin și care ar putea fi utilizată de câteva ori.

10. Odată ieșite din magazin, pungile din plastic se supun altor norme legale

Este de menționat că, deocamdată, domeniul este în subordinea legii pentru comerțul interior. Asta înseamnă că orice penalitate se aplică pungilor oferite de retaileri. Odată achitate și luate acasă, pungile nu mai cad sub incidența legii în cauză, fiind pe seama cumpătărorilor.

„ON&OFF the Record” a fost organizat de Agora.md în parteneriat cu Youth Association ASIST. Susținerea financiară a fost oferită de Black Sea Trust for Regional Cooperation.

Acest eveniment este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, UK aid și implementat de Internews in Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.