„Îl cheamă Sur, el a ajuns la noi acum două săptămâni. Câinele a fost trimis la moarte pentru că el are probleme cu labele din spate și la coloana vertebrală. Foștii lui stăpâni, cărora el le-a slujit cu dedicație multă vreme, l-au trimis la moarte pentru că e bătrân deja. Ne-au spus: eutanasiați-l sau faceți cu el ce vreți”, ne spune Roman Trahtman. La începutul acestei primăveri, a ajuns șef al centrului de sterilizare din subordinea „Autosalubritate”, după ce a fost activist și voluntar pentru protecția animalelor.

Responsabilul afirmă însă că nu-i poate salva pe toți. El spune că în Chișinău sunt 15.000 de câini, iar la necropolă sunt 80 de patrupezi. Acest loc însă este practic unicul adăpost pentru câinii vagabonzii din oraș, iar Roman Trahtman încearcă, de câteva luni, să crească vizibilitatea acestei instituții.

„Am fost de acord să preiau funcția pentru că situația s-a blocat. Lupta între apărătorii de animale, cetățeni și instituția care se ocupă cu asta, care face un lucru atât de ingrat și de greu, trebuia deblocată”, declară Roman Trahtman.

Procesul începe cu prinderea câinilor. Echipa de ecarisaj iese în teren la apelul cetățenilor, iar patrupezii prinși ajung la necropolă.

„De exemplu la noi vine o cerere, noi ieșim și prindem animalul. Apoi îl aducem aici, iar odată ajuns aici, patrupedul e dus la „Carantină”, iată aici. Acolo animalul se află câteva zile, până când veterinarul nostru sau asistentul examinează câinele și emite concluzia că el nu este bolnav și nu prezintă pericol pentru celelalte animale. Aici, în aceste voliere mari, câinii așteaptă când va avea loc sterilizarea. După ce sunt sterilizați, ei ajung în celelalte voliere. Acolo sunt volierele post-operatorii. După aceea, ei ajung în a doua volieră mare și de acolo se întorc în oraș”, povestește funcționarul.

Deși Roman ar vrea ca fiecare câine să aibă o casă, la modul practic statul e departe de a îndeplini acest scop. Municipalitatea muncește în baza unui regulament învechit, iar altul nou nu a fost încă elaborat.

Potrivit funcționarului, dorința oamenilor de a avea un prieten patruped acasă nu e deloc condiționată de haitele vagaboande.

„Eu cred că atunci când vom diminua considerabil numărul animalelor fără adăpost din oraș, atunci va crește, evident, și dorința oamenilor de a vedea animale alături. În prezent vedem un număr mare de câini vagabonzi care se află într-o stare proastă și asta nu-i motivează pe oameni să-și ia un animal de companie. Din contra, oamenii se țin departe de câini, ei încurcă”.

Roman Trahtman spune că o legătură frumoasă dintre oameni și câini trebuie cultivată încă din copilărie.

„În primul rând trebuie de început de la educație, de la un anumit program de umanizare în școli și grădinițe. Acolo e generația în creștere și ea va avea atitudinea pe care o vrem noi față de animale doar dacă-i învățăm. Asta e unul la mână, doi la mână – scrierea unor legi care, pe de o parte, vor apăra oamenii de câini și câinii de oameni care vor să le facă un rău”.

Vedeți continuarea în video de mai sus.