Uniunea Avocaților, îngrijorată de hotărârile Curții Constituționale: „A dat dovadă de lipsă de independență”

Uniunea Avocaților, îngrijorată de hotărârile Curții Constituționale: „A dat dovadă de lipsă de independență”

Consiliul Uniunii Avocaților își exprimă îngrijorarea față de hotărârile recente ale Curții Constituționale, deoarece „în calitate de garant al supremației Constituției, nu a asigurat realizarea principiului separării și buna funcționare a puterilor în stat, dând dovadă de lipsă de independență în procesul de luare a deciziilor”.

„Consiliul Uniunii Avocaților se consideră obligat să-și expună opinia vis-a-vis de situația juridică creată în rezultatul pronunțării ultimelor Hotărâri ale Curții Constituționale, care au dus la constituirea unui dualism al puterii şi în consecință a unei crize a acesteia, ce afectează şi extrapolează întreaga societate, datorită interpretării ambigue a unor norme constituționale, care în lumina hotărârilor anterioare ale Curții, Nr. 30 din 01.10.2013 și Nr. 29 din 24.11.2015 pentru interpretarea articolului 85 din Constituția Republicii Moldova, erau suficient de clare pentru a găsi necesar ca ulterior să se revină la interpretarea sensului și modalității de aplicare a acesteia.

Analizând argumentele expuse de către Înalta Curte în motivarea Deciziei nr. 83 din 07.06.2019 privind inadmisibilitatea sesizării Președintelui Republicii Moldova Igor Dodon, nr. 102b/2019, cu privire la interpretarea prevederilor articolului 85 alin. (1) coroborat cu articolele 63 alineatele (2) şi (3), 69 alin. (2) şi 103 din Constituție, Consiliul UARM constată o extindere a obiectului interpretării, Curtea referindu-se şi la modalitatea curgerii şi calculării termenilor care sunt reglementate prin lege organică şi corespunzător nu fac obiectul interpretării Curții.

Publicitate

Consiliul Uniunii Avocaților consideră că includerea în paragraful 16 al Deciziei nr. 83 în paranteze a textului „(90 de zile)” urma a fi justificată de către Curte sub aspectul respectării prevederilor articolelor 384, 385, 388 şi 389 din Cod Civil, în condițiile în care, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) al Legii nr. 100/2018 cu privire la actele normative, interpretarea oficială a legilor, altele decât cele Constituționale, ține de competența exclusivă a Parlamentului.

Constituția Republicii Moldova stabilește termenii infra: ani, luni, săptămâni, zile și ore. Legiuitorul constituant în art. 85 alin. (1) din Constituție opererează cu termenul de 3 luni, îar la alin. (2) este statuat un termen de 45 de zile. Prin urmare, termenul indicat în luni se calculează în luni și nu în zile.

Deci, urmare a faptului ca Înalta Curte își menține jurisprudența sa constantă, expusă în HCC nr. 30/2013 la caz, termenul de 3 luni a expirat la 9 iunie 2019, termen după expirarea căruia Președintele RM în cazul existenței circumstanțelor sau a unei singure circumstanțe statuate în art. 85 alin. (1) din Constituție, este obligat să dizolve Parlamentul, după consultarea fracțiunilor parlamentare și emiterii unui Aviz confirmativ de către Curtea Constituțională.

Termenul de 3 luni, începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat posibilitatea formării unui nou Guvern/posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit. Or, un nou Guvern poate fi format numai după convocarea noului Parlament de către Președintele Republicii Moldova. Aceasta se referă și la posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit.

La caz, mandatele deputaților Parlamentului de legislatura a X-a au fost validate de către Curtea Constituțională la 9 martie 2019, iar Parlamentul Republicii Moldova a fost convocat de către Președintele Republicii Moldova la 21 martie 2019”, se arată înt-run comunicat al Uniunii Avocaților.

„Prin urmare, Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni, care este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, care începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat posibilitatea:

1) formării unui nou Guvern;

2) adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit. Or, dreptul trebuie să fie unul efectiv și nu unul iluzoriu. Deci Parlamentul Republicii Moldova, inițial, trebuie să fie legal constituit pentru a avea posibilitatea reală de a:

1) forma Guvernul;

2) adopta legi.

Termenul de 3 luni este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, de aceea Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni. Logic, curgerea acestui termen trebuia să înceapă de la data de 21 martie 2019 și, respectiv, să expire la 21 iunie 2019.

Așa ar fi constituțional, logic și juridic corect!”, consideră avocații, sperând că Înalta Curte „va lua în considerare opiniile formulate, va reuși să demonstreze voința de a recunoaște și a retracta incertitudinile jurisprudențiale, aceasta fiind unica soluție în restabilirea securității juridice, încetării crizei politice și instituționale din țară”.

Cele mai populare

Agora

AGORA își propune să devină cea mai credibilă instituție media din Republica Moldova prin calitatea și diversitatea conținutului, să fie prima alegere a cititorilor pentru știrile și analizele online.

REȚELE SOCIALE

  • Facebook
  • Instagram
  • Youtube
  • Twitter
  • Telegram
  • RSS Feed

APLICAȚIE

  • App Store
  • Google Play
© 2023 Interact Media SRL
  • Mastercard
  • Visa
  • PayPal