Încă în data de 8 iunie, Uniunea Europeană a venit cu o reacție. Mai exact, a făcut „apel la calm și reținere”, menționând că oficialii aleși democrat trebuie să găsească o cale de dialog. Același mesaj a fost reiterat într-un alt comunicat emis de Consiliul Europei.

Mai multe comentarii au venit a doua zi, pe 9 iunie. Președintele României, Klaus Iohannis, a menționat că această situație de criză poate fi rezolvată doar prin „dialogul responsabil al tuturor forțelor politice, care trebuie să manifeste calm și reținere”. Iar Guvernul de la București a spus că susține parcursul european al RM și că forțele politice trebuie să respecte procesul democratic și voința cetățenilor exprimată prin vot, la alegerile din februarie 2019.

UE și-a anunțat deschiderea pentru coaliția PSRM-ACUM

Spre seara zilei de 9 iunie, au venit primele mesaje mai hotărâte. Într-o declarație, înaltul reprezentant al UE Federica Mogherini și comisarul Johannes Hahn au menționat că „UE ia o notă bună de deciziile luate pe 8 iunie de Parlamentul RM, inclusiv de formarea coaliției guvernamentale”. „Uniunea Europeană este pregătită să lucreze cu Guvernul legitim democratic, pe baza unui angajament reciproc faţă de reforme şi a principiilor fundamentale consacrate în acordul nostru de asociere”, se mai arăta în comunicatul emis.

Pe 10 iunie, secretarul general al Consiliul Europei, Thorbjørn Jagland, a venit cu mesaj mai tăios, subliniind că „deciziile recente ale Curții Constituționale sunt greu de înțeles și par arbitrare”. Oficialul a cerut „avizul urgent” al Comisiei de la Veneția.

Între timp, Departamentul de Stat al SUA nu a dat aprecieri deciziilor luate la Chișinău, dar a chemat partidele la dialog și reținere.

Vezi și: Șeful Comisiei Helsinki din Senatul american: Nu e democratic să schimbi regulile jocului în plin proces pentru că nu-ți place un rezultat

A reacționat și Președinția OSCE, care a accentuat că urmărește „cu îngrijorare criza politică din RM”. În comunicat s-a recomandat „depășirea crizei prin dialog, acționând în baza Constituției RM și a respectării principiilor democratice și a statului de drept”.

Ulterior, și Canada s-a declarat îngrijorată de situația politică din țara noastră. „Luăm la cunoștință, cu rezerve și îngrijorare, hotărârea judecătorească care a dus la invalidarea noului guvern de coaliție, urmată de suspendarea președintelui și de decretul privind organizarea de noi alegeri parlamentare”, se arăta în mesajul Ambasadei Canadei de la București.

Moscova susține Guvernul Sandu

Moscova a salutat formarea coaliției de guvernare și învestirea Guvernului Sandu. „Suntem orientați spre o conlucrare cu autoritățile alese în mod democratic în RM pentru a restabili relațiile reciproc avantajoase ruso-moldovenești în diverse domenii, în conformitate cu prevederile Tratatului de prietenie și cooperare din 2001”, menționa într-un comunicat Ministerul rus de Externe.

Vezi și: Kozak: Pe 3 iunie, PD ne-a oferit un plic cu propunerea de federalizare a R. Moldova

Confuzie în România?

Cu un mesaj tranșant a venit, pe 10 iunie, ministrul de Externe de la București, Teodor Meleșcanu. Mai exact, a precizat că România nu ar recunoaște noul Guvern de la Chișinău.

La scurt timp, Ambasada României de la Chișinău a venit cu o precizare, susținând că această declarație a fost scoasă din context.

Cum a reacționat Ucraina?

Pe 10 iunie, a venit o reacție și de la ceilalți vecini ai Republicii Moldova. „Ucraina urmărește cu îngrijorare evoluția situației politice din RM. Îndemnăm forțele politice să acționeze în conformitate cu cadrul legal, să soluționeze conflictul prin dialog politic pentru a evita o confruntare violentă”, a scris Ambasada Ucrainei de la Chișinău.

Vezi și: Saakașvili către moldoveni: Sunteți atât de bravo! Poporul trebuie să-și întoarcă puterea, iar locul oligarhului e la pușcărie (VIDEO)

Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia și Suedia, cu o declarație comună

Franța, Germania, Regatul Unit, Polonia și Suedia și-au anunțat susținerea pentru deciziile noului Parlament de la Chișinău printr-o declarație comună, menționând că criza constituțională trebuie soluționată pașnic și că au luat notă cu mare atenție de evoluțiile recente din țara noastră.

„În urma alegerilor parlamentare, o majoritate parlamentară aleasă în mod democratic a luat decizii importante, inclusiv formarea unui Guvern”, se arăta în declarație.

A ținut să vină cu o reacție și Ambasada Elveției de la Kiev. A salutat gestul secretarului general al Consiliului Europei, care a cerut Comisiei de la Veneția să livreze, în regim de urgență, o opinie cu privire la ultimele decizii ale Curții Constituționale de la Chișinău.

Iohannis, cu un apel de urgență

Deși inițial venise cu un mesaj mai diplomatic, pe 12 iunie, președintele român Klaus Iohannis s-a arătat îngrijorat. Acesta a făcut un apel către președintele Consiliului European, Donald Tusk, și către președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la situația din Moldova.

Iohannis le-a transmis europenilor că soluția pentru „a pune capăt” actualei crize trebuie găsită cât mai curând.

Putin, despre Moldova „uzurpată complet”

Iar pe 13 iunie, liderul de la Kremlin, care ține hățurile puterii în Rusia începând cu anul 2000, a spus că Republica Moldova a fost uzurpată de oligarhi. El a menționat că-l sprijină „pe Igor Dodon și pe noii săi parteneri”, ca aceștia „să salveze statul”.

„Ceea ce face acum președintele Dodon și partidele care, până mai ieri, i-au fost oponenți, este un pas spre crearea unui stat modern și civilizat”, a mai declarat Putin în cadrul unei emisiuni.

Amintim că procesul de alegere a conducerii a Parlamentului și de învestire a Guvernului Sandu a fost urmărit, la Parlament, de reprezentanții mai multor misiuni diplomatice din țara noastră.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!