Ulterior, într-un comunicat, CC a precizat că la baza anulării deciziilor sale a stat „situația de fapt din Republica Moldova, în special anunțul transferului de putere către Guvernul prim-ministrului Maia Sandu și a coaliției formate în Parlamentul Republicii Moldova”.

„Hotărârea Curții din 15 iunie 2019 se dorește a fi o sursă a păcii sociale, a menținerii statului de drept, a democrației, precum și a garantării unui cadru adecvat de protecție a drepturilor omului prin combaterea unei instabilități politice de anvergură”.

Prin anularea actelor Curții din perioada 7-9 iunie, Parlamentul condus de socialista Zinaida Greceanîi dobândește calitatea de Parlament constituțional, fiind revigorate actele normative adoptate de acesta până acum, precum și actele adoptate de Guvernul Republicii Moldova condus de Maia Sandu.

Amintim că, în perioada 7-9 iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituţională Hotărârea adoptată de deputaţii Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a din 8 iunie 2019 pentru alegerea Zinaida Greceanîi în funcţia de Preşedinte al Parlamentului. De asemenea, magistrații au declarat neconstituționale actele legislative adoptate de deputaţii Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a la data de 8 iunie 2019 şi ulterior.

Ulterior, instanța a instituit interimatul funcției de președinte, după ce, în prealabil, a decis că termenul limită în care putea fi votat un nou Guvern era 7 iunie 2019, nu 9 iunie, așa cum se menționa anterior în spațiul public.

După multiple critici aduse Curții Constituționale, în ultimele zile, Înalta Curte a emis un comunicat de presă în care își exprimă regretul față de o asemenea atitudine. Mai mult, CC spune că e unica instituție independentă de orice autoritate și „niciun scop politic nu poate justifica desconsiderarea și atacurile împotriva singurei autorități legitime de jurisdicție constituțională”.