Potrivit raportului, cei mai mulți bani au fost transferați către Trasta Komercbanka din Letonia, iar tranzacțiile de la o bancă comercială dintr-un stat membru al UE nu au trezit suspiciunea altor bănci occidentale. Banii au ajuns la 5140 de companii din 96 de țări, afirmă jurnaliștii OCCRP3.

Printre beneficiarii sumelor enorme din spatele „spălătoriei rusești" se numără Alexey Krapivin, fiul unui asociat decedat al lui Vladimir Iakunin - fostul președinte al Căilor Ferate Ruse. În perioada anilor 2011-2014, firmele controlate de Krapivin au primit cel puțin 277 de milioane de dolari din „Laundromat", afirmă reporterii OCCRP4. Un alt beneficiar al banilor din „Laundromat" este Ilan Shor, primar de Orhei. Companiile lui Shor au primit aproximativ 22 de milioane de dolari de la companiile fantomă implicate în „spălătoria rusă". 

Totodată, studiul denotă că schema Laundromatului a implicat cel puțin o bancă din Moldova (Moldindconbank, controlată de Veaceslav Platon) și cel puțin 19 bănci rusești. Una dintre ele a fost Russkii Zemelnyi Bank care a spălat 9,7 miliarde de dolari.

Autorii studiului denotă că activitatea de supraveghere a sectorului bancar din Moldova este condusă de BNM. Potrivit legislației Republicii Moldova, BNM are câteva instrumente de intervenție, printre care blocarea tranzacțiilor suspecte legate de operațiuni fără scopuri economice și transferarea fondurilor către firme offshore sau impune o administrare specială unei bănci prost guvernate.

De asemenea, supravegherea sistemului judiciar este înfăptuită și de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Deși Laundromatul a început în 2010, Inspecția Judiciară a transmis către CSM raportul privind ordonanţele judecătorești suspecte abia în aprilie 2014, însă urmărirea penală a judecătorilor complici a început mult mai târziu, constată autorii studiului.

Potrivit studiului, dovezile arată că toate instituțiile responsabile de stat au fost la curent cu schema de spălare a banilor, dar nu au luat măsuri pentru a o prevenit. Mai mult, autoritățile pretind că au fost spălate 20 de miliarde de dolari, ascunzând faptul că suma reală a fraudei este de 70 de miliarde de dolari, după cum prevede studiul realizat de experții Veaceslav Negruță și Sergiu Tofilat.

În acelaști document, autorii precizează că în iunie 2010 la Curtea Constituțională a fost depusă o sesizare de către deputatul Valentin Chepteni, colegul lui Veaceslav Platon din cadrul fracțiunii parlamentare a partidului AMN. Sesizarea se referea la anularea mai multor prevederi ale Legii Centrului Național Anticorupție.


Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!
Susține prin PayPal Susține prin Patreon

Vezi și aceste știri

Advertoriale