De la mit la realitate: Cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere dintre RM și UE

De la mit la realitate: Cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere dintre RM și UE



Au trecut cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Până la, dar și după ratificarea lui, în spațiul public au circulat o mulțime de mituri menite să discrediteze documentul dar și parcursul european al țării noastre. Unele provenite din frici sau necunoștință de cauză.
În continuare, ne-am propus să revedem câteva dintre cele mai des vehiculate miturile de atunci și să le comparăm, prin cifre și comentarii, cu realitatea de astăzi, să vedem cum au evoluat lucrurile pe parcursul celor cinci ani de DCFTA.

Mitul 1.: „Dacă Acordul de Asociere va fi semnat, autoritățile vor reduce locurile de muncă și salariile, iar oamenii nu vor mai beneficia de pensii.”

Datele Biroului Național de Statistică arată că din 2014 până în 2018 salariul mediu lunar pe economie a crescut cu peste 2.000 de lei, de la 4.089 de lei în 2014, la 6.150 de lei în 2018. Totodată, în primul trimestru al anului curent, câștigul salarial mediu lunar a fost de 6.923 de lei, înregistrând o creștere de 17,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în sectorul bugetar, unde salariul mediu lunar a constituit în primele trei luni ale anului 2019 – 6.842 de lei, cu 26,5% mai mult față de trimestrul I al anului 2018.

La fel, și mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă a înregistrat o ușoară creștere în această perioadă, de la 1.114 lei în 2014, la 1.643 de lei în 2018.

Potrivit Biroului Internațional al Muncii, ponderea șomerilor în populația activă a constituit la finele anului 2018 – 3%, cu aproape 1% mai puțin decât în 2014. În această perioadă, în țara noastră, au fost create în jur de 15.000 de locuri de muncă noi, arată statisticile.

Mitul 2.: „Moldova va fi invadată de bunurile UE după intrarea în vigoarea a DCFTA.”

Uniunea Europeană, într-adevăr, astăzi reprezintă principala sursă de importuri, dar e și principala piață de desfacere pentru producătorii autohtoni. Chiar și așa, volumul importurilor care vin din UE nu depășesc 50% din totalul importurilor din țara noastră.

Alexandru Lupușor, expert: „Nivelul de acoperire a importurilor cu exporturi a crescut esențial în perioada implementării DCFTA, de la 49% în 2014 la 65% în 2018. Astfel, comertul bilateral a devenit mult mai echilibrat.”

Igor Boțan, analist: „Acum dacă ne uităm mai atent pe piața noastră vedem mai degrabă produse din Turcia, din alte țări, și nu atât din Uniunea Europeană. Eu aș spune că din contra UE ne-a deschis piața sa. Acum lucrurile intră într-o albie a normalității, iar țara noastră beneficiază din plin de acest Acord de Liber Schimb. Vedem că UE a devenit principalul partener comercial al țării noastre, lucru care este îmbucurător pentru noi.”

Mitul 3.: „Agricultorii din Moldova nu vor putea face față introducerii standardelor europene și vor avea de pierdut.”

După semnarea Acordului de Asociere RM - UE, analizând datele statistice, putem afirma că anume sectorul agroalimentar a fost principalul beneficiar al DCFTA și a avut cel mai mult de câștigat de pe urma liberalizării comerțului cu UE. Exportul de produse agroalimentare din RM spre UE a crescut în perioada anilor 2015 - 2017 cu 44%, principalele produse exportate fiind grâul, floarea soarelui, porumbul, fructele, uleiul. 

Mitul 4.: „Exportatorii moldoveni nu vor avea oportunități pe piața UE.”

Realitatea arată, însă, că după crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE, cota exportului spre UE a fost în continuă creștere de la 53,3% în 2014, la 68,8% în 2018. 

Mitul 5.: „Prin semnarea Acordului de Asociere, Moldova va pierde piața CSI.”

Igor Boțan, analist: „Acest mit s-a răspândit din vara anului 2013, când președintele rus Vladimir Putin a spus că Acordurile de Asociere vor submina economia Federației Ruse pentru că produsele ieftine europene vor fi exportate în regim de liber schimb în țările semnatare precum Georgia, Armenia, Moldova, Ucraina, iar ulterior vor fi reexportate pe piața Federației Ruse. Acest mit a stat la baza introducerii embargoului Federației Ruse pentru produsele din Republica Moldova care nu a fost scos nici până în prezent. Embargoul a fost inutil, a fost o măsură de pedeapsă nedreaptă pentru țara noastră. În același timp, principalul re-export din UE s-a făcut prin Belarus, care este și unul din fondatorii Uniunii Vamale și a Uniunii Economice Euroasiatice. Acesta a fost un pretext și o tentativă de a pedepsi Republica Moldova pentru că s-a angajat în acest proces de integrare europeană prin asociere cu Uniunea Europeană.”

Datele statistice arată că din 2014 încoace importurile de mărfuri din țările CSI au deținut aproximativ aceeași cotă în totalul importuri (circa 25%). Totodată, țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 25% în 2015 și 15,4% în 2018.

Mitul 6.: „Doar agenții economici vor beneficia de pe urma DCFTA, nu și poporul moldovenesc.”

Teodor Cârnaț, expert: „Companiile, întreprinderile sunt conduse de persoane care domiciliază în Republica Moldova și orice agent economic care este prosper contribuie la formarea bugetului prin achitarea taxelor și impozitelor. De aici, rezultă că și cetățeanul poate beneficia din partea statului de unele servicii mult mai calitative, drumuri, canalizare, apă, iluminare, profesori salarizați, medici, etc. De aceea, nu doar agenții economici au de câștigat. Câștigă și cetățeanul de rând, deoarece pe lângă aspectul economic, noi avem aspectul politic, social, cultural. Toate împreună duc la asigurarea și crearea condițiilor bune de trai, inclusiv locuri de muncă.”

De asemenea, standardele de calitate și siguranţa alimentelor şi bunurilor de consum la care se aliniază producătorii autohtoni le oferă cetățenilor moldoveni produse mai sigure.

Mitul 7.: „Economia Transnistriei va avea de suferit ca urmare a semnării Acordului de Asociere de către Republica Moldova.”

Igor Boțan, analist: „Economia Transnistriei nu a avut de suferit, dimpotrivă a avut de beneficiat de pe urma DCFTA. Să nu uităm că din 1 ianuarie 2015 Transnistria și întreprinderile transnitrene care se înregistrează conform legislației și normelor RM, pot beneficia de acest acord de liber schimb pe care îl are Republica Moldova cu Uniunea Europeană. Din statistici reiese că UE este principala piață de desfacere pentru produsele transnistrene și Transnistria a beneficiat alături de Republica Moldova și datorită Republicii Moldova de acces pe piața Uniunii Europene.”

Numai în primele trei luni ale anului trecut, exporturile de mărfuri din regiunea transnistreană spre UE au crescut de aproape două ori, ajungând la o valoare de peste 84 de milioane de dolari. În consecință, cota UE în exporturile regiunii a ajuns la aproape 45% din totalul exporturilor.

Mitul 8.: „Acordul de Asociere va tensiona și mai mult relațiile dintre Rusia și Republica Moldova și ar putea duce la pierderea regiunii transnistrene.”

Acordul de Asociere face referință clară la angajamentul Uniunii Europene de a susține Republica Moldova în procesul de reintegrare, inclusive la capitolul cheltuieli ce ar urma să le suporte atunci când se va ajunge la soluționarea conflictului transnistrean prin intermediul mecanismelor internaționale stabilite.

Igor Boțan, analist: „Uniunea Europeană face parte din formatul de negocieri 5+2. Din 2005 la hotarele dintre Republica Moldova și Ucraina activează misiunea EUBAM, care are o componentă foarte importantă, combaterea contrabandei prin hotarul necontrolat de autoritățile de la Chișinău. De asemenea, Uniunea Europeană, în cadrul Planului de acțiuni RM-UE și a Planului de acțiuni UE-Ucraina, a consolidat eforturile comune ale Republicii Moldova și Ucrainei, iar posturile vamale comune moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean sunt un rezultat al implicării și impulsionărilor pozitive care au venit din partea Uniunii Europene. UE contribuie pentru consolidarea măsurilor de încredere între Chișinău și Tiraspol, oferind posibilități ambelor părți să-și dezvolte economia, comerțul.”

Mitul 9.: „Acordul de Asociere va duce la pierderea suveranității Republicii Moldova.”

Acordul de Asociere reiterează angajamentul Uniunii Europene față de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și susține consolidarea acestora. 

Teodor Cârnaț, expert: „Acordul de Asociere, ca orice alt acord unde Republica Moldova este membru cu drepturi depline, nicidecum nu poate duce la pierderea suveranității. Am putea vorbi maxim de o limitare a suveranității, dar care se face în favoarea poporului suveran. Spre exemplu, prin Acordul de Asociere cu UE ne aliniem la unele standarde care sunt implementate și respectate în cadrul Uniunii Europene democratice, cum ar fi statul de drept, drepturile omului, justiție independentă. Suveranitatea parcă se limitează, fiind că în rezultatul ratificării unor tratate și convenții internaționale, ne obligăm să respectăm întocmai statutul Convențiilor, Tratatelor, Acordurilor la care suntem parte, dar în schimb obținem alte beneficii. În baza Acordului de Asociere, spre exemplu, avem regim liberalizat de vize cu UE.” 

Mitul 10.: „Acordul de Asociere e o amenințare la adresa culturii și valorilor tradiționale ale Republicii Moldova.” 

Acordul de Asociere nu conține nicio prevedere care s-ar referi la anumite schimbări culturale. 

Varvara Buzilă, etnograf: „Această asociere nu prezintă niciun pericol pentru valorile naționale sau pentru valorile oricărui alt stat, atât timp cât fiecare stat este conștient de valorile culturale pe care le are și pe care trebuie să le promoveze și să le protejeze mereu. Eu dimpotrivă, în această perioadă de după Acordul de Asociere cu UE, observ cum se produc niște lucruri foarte interesante și frumoase. Prin acest schimb intercultural și tradiția noastră se revigorează. Reapar elemente și resorturi despre care societatea aproape că uitase, cum ar fi, de exemplu, producerea săpunului în condiții de casă. Știu oameni care au început să facă unt după rețeta tradițională de cândva și cu mijloace ca pe vremuri sau ușor modernizate. Populația a devenit mai atentă la tot ce înseamnă tradiție, obiceiuri, port național, dar și la ceea ce ține de sănătate și la ce consumă. Aceste activități cunoscute de toată lumea și considerate încă tradiționale, de fapt, lasă loc și pentru intervenții industriale, moderne, un lucru firesc de altfel.”

Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost semnat pe 27 iunie 2014 la Bruxelles și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014.

*Autor: Victoria Dumbravă și Cristina Jabinschi, studentă SSAJ, stagiară

Dacă tot ai ajuns aici...

...înseamnă că ți-a plăcut articolul sau te preocupă subiectul. Noi vrem să venim cu cât mai multe articole pe care să le citești până la final. Acum le poți spune direct jurnaliștilor din redacție ce vrei să citești și în ce format.

Noi păstrăm jurnalismul AGORA deschis tuturor. Nu avem în spate oligarhi sau politicieni și nimeni nu-i dictează editorului cum să scrie despre un subiect sau altul. Sprijinul tău ne va ajuta să ne păstrăm această independență. Orice contribuție, oricât de mare sau mică, este extrem de valoroasă pentru noi.

Sprijină AGORA astăzi cu doar 98 de lei. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
Top cele mai sigure orașe din lume în anul 2021

Top cele mai sigure orașe din lume în anul 2021

Cod Galben de înghețuri la sol: Ministerul Agriculturii informează despre metodele de prevenire a pagubelor provocate de răcirea vremii

Cod Galben de înghețuri la sol: Ministerul Agriculturii informează despre metodele de prevenire a pagubelor provocate de răcirea vremii

iData: În Republica Moldova se află peste 65 de mii de persoane fizice care dețin în posesie 77.394 de  arme

iData: În Republica Moldova se află peste 65 de mii de persoane fizice care dețin în posesie 77.394 de arme

Advertoriale
Ludmila Dimitrachi, antreprenoare: „Timp de 17 ani în afaceri, pentru prima oară am primit un credit atât de rapid”

Ludmila Dimitrachi, antreprenoare: „Timp de 17 ani în afaceri, pentru prima oară am primit un credit atât de rapid”

REF MOLDOVA 2021: Tendințele în construcții rezidențiale și potențialul clădirilor verzi în Moldova (VIDEO)

REF MOLDOVA 2021: Tendințele în construcții rezidențiale și potențialul clădirilor verzi în Moldova (VIDEO)

Marina, fata cu ochi albaștri care a îmblânzit mașinile de asamblat tricotaje la Hermina (FOTO)

Marina, fata cu ochi albaștri care a îmblânzit mașinile de asamblat tricotaje la Hermina (FOTO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Scandal într-un troleibuz din capitală: Un tânăr a fost dat afară după ce a refuzat să-și pună masca de protecție (VIDEO)
  • 2
    Atacatorul de la Universitatea din Perm, ucis de polițiști, după ce a opus rezistență
  • 3
    Ceban susține că ar fi urmărit: „Nu vă chinuiți să aflați unde sunt intrările în Primărie și în cabinet. Vă invit, welcome”
  • 4
    Fostul deputat PDM Vladimir Andronachi a fost pus sub învinuire în dosarul „furtului miliardului”
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.