Potrivit autorilor, principalele cauze ale diminuării gradului de autonomie financiară sunt structura surselor de venit și măsurile administrative luate în ultima perioadă.

„Veniturile din sursele ce stau la formarea bugetelor locale au o capacitate mai joasă de creștere în comparație cu principalele surse ale bugetului de stat. De asemenea, sursele locale de venit, cum ar fi: impozitele pe proprietate, taxele locale, veniturile din proprietate, serviciile prestate de autorități, au o pondere destul de mică în bugetele locale, de circa 11%. Astfel, chiar și o majorare a acestora peste media creșterii veniturilor bugetului de stat, nu ar schimba radical situația”, au subliniat experții.

„În aceste condiții, includerea altor surse de venit pentru APL-uri este absolut necesară. În primul rând este vorba de veniturile din impozitul pe venit achitat de persoanele juridice”, a spus autorul studiului, Dumitru Budianschi, care este și director de program în cadrul centrului „Expert-Grup”.

Potrivit lui, o altă problemă este metoda actuală de formare a veniturilor bugetelor locale, care nu este echitabilă.

„Evoluția veniturilor bugetare per cap de locuitor arată că sistemul aplicat în Găgăuzia este cu mult mai avantajos decât cel aplicat în raioane și municipiile Chișinău și Bălți. Găgăuzia a înregistrat cea mai mare creștere a veniturilor și cel mai înalt nivel al veniturilor bugetare exprimate per cap, depășind chiar și mun. Chișinău cu circa 5,5%, nemaivorbind de raioane, care au circa 74% din nivelul înregistrat în Găgăuzia. În aceste condiții, soluția ar fi aplicarea unui sistem similar și pentru raioane. O altă dimensiune ce merită a fi analizată mai atent este capacitatea sistemului actual de a stimula dezvoltarea economică acolo unde există potențial de creștere. Adică, sistemul trebuie să lase suficiente resurse în unitățile administrative în care există potențial de creștere, în primul rând, în municipiile Chișinău și Bălți”, a spus el.

Autorul a mai adăugat că veniturile totale ale APL-urile, fără transferuri de la bugetul de stat, sunt inadmisibil de joase. Prin urmare, acestea nu pot face față necesităților locale.

„Din totalul de resurse bugetare la nivel de țară, la bugetele locale revin circa 25%, inclusiv transferurile de la bugetul de stat. Însă, fără transferuri, acestea formează doar 7,5%, din care la APL I revine 2,8% și 4,7% la APL II. Astfel, se poate constata că în concepția actuală de formare a bugetelor locale se consideră că de competențele APL I ar ține doar circa 2,7% din competențele pe țară, fapt ce nu corespunde realității. Acest lucru este recunoscut și de autorități, prin faptul că în ultimii ani au sporit intervențiile în localități prin cheltuieli direct din bugetul de stat, dar și prin sporirea nivelului de transferuri”, a conchis Dumitru Budianschi.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!