
„Am lucrat în regim de pompier”. Șeful de la Economie, despre problemele moștenite de la fosta guvernare
„Am lucrat în regim de pompier”. Așa a descris Vadim Brînzan primele zile de muncă în fotoliul de ministru al Economiei. Acesta a chemat presa la o conferință, unde a raportat cu ce s-a ocupat de la învestirea în funcție. A făcut cunoștință cu mai multe probleme pe care, spune el, le-a moștenit de la vechea conducere. Printre acestea, problema tarifelor la gaz, care ar putea să crească.
・
„Din păcate, pe parcursul ultimelor patru luni, conducerea Ministerului s-a ocupat mai mult cu campania electorală decât cu soluționarea problemelor la timpul potrivit. Acum nu doar trebuie să intru în detaliul tuturor lucrurilor, dar trebuie să iau decizii operative zi de zi”, a declarat el.
Tarifele ar putea fi majorate
„Am avut întrevederi cu șefii tuturor companiilor mari care își desfășoară activitatea în RM, atât în sectorul ce ține de gazele naturale, cât și referitor la energia electrică. Din păcate, ceea ce avem la moment, moștenirea pe care ne-au lăsat cei care au fost, din cauză ca politicul s-a implicat mult în economie, asta a dus la distorsiunea proceselor economice, care a menținut artificial tarifele. În martie 2018, când trebuiau majorate tarifele la gazul natural, fiindcă au crescut prețurile de achiziție, tarifele au fost micșorate, argumentul fiind că avem o pernă de economii și putem s-o folosim. În loc să ajusteze tarifele la realitate, ei le-au micșorat. Iar acum ne-au lăsat nouă problema.Vine Moldovagaz și spune că perna asta de economii se termină degrabă. Mai mult, contractul cu Gazprom expiră la finele acestui an”, a explicat ministrul Economiei.
Acesta a spus că, în prezent, se lucrează, împreună cu partenerii externi, pentru a găsi soluții. Totuși, tarifele ar urma să fie majorate, doar că nu se știe când și cu cât mai exact.
„Se negociază cu Gazprom. Noi vrem să prelungim contractul pentru cel puțin doi ani. Sunt proiecte de anvergură. Asta trebuia făcut cu 20 de ani în urmă, să asigurăm securitatea energetică a statului. Care va fi decizia luată până la urmă pe tarife nu știu. Cert este că formula după care cumpărăm gaz de la Gazprom oferă un preț mai mic decât dacă am fi folosit formula aplicată pentru țările europene. E o formulă specială creată pentru noi”, a subliniat oficialul.
Haos în domeniul transporturilor
Probleme au fost identificate și în domeniul transporturilor. „Trebuie să fii laureat Nobel de trei ori ca să înțelegi ce se întâmplă acolo. Sunt interese de grup, interese politice. Fiecare care are 2-3 camioane sau autobuze și-a băgat mâna în codul rutier. Și avem un cod auto care a distorsionat totalmente piața Nu este o zi să nu primesc mesaje cu plângeri”, a declarat Vadim Brînzan.
Acesta a spus că și în acest domeniu tarifele urmau să fie majorate. „Din 2013, tarifele la transportul auto au fost ținute sub capac. În rezultat, a avut loc o creștere semnificativă a uzurii parcului de transport auto, care reprezintă un pericol pentru cetățenii noștri. Cu toții ne dorim să călătorim în autobuze moderne, cu aer condiționat. Acum vin transportatorii auto și se plâng că trebuie să facem ceva, să majorăm tarifele”, explicat el.
Oficialul a menționat că a organizat deja o masă rotundă unde au participat zece asociații ale transportatorilor din țara noastră, reprezentanții Administrației de Stat a Drumurilor, dar societatea civilă. „Asociațiile trebuie să vină cu o listă de propuneri pentru a modifica codul auto. Vreau să introduc o transparență totală în acest sistem absolut obscur. Noi trebuie să nu ne grăbim, dar să ne mișcăm într-o anumită direcție, a liberalizării pieței auto. Avem exemplul Turciei, ați văzut acolo autobuze noi. Este exemplul țărilor baltice, unde piața este absolut regulată de către stat și este în pierdere. Care va fi soluția finală, nu vă pot spune acum. Se lucrează în această direcție”, a adăugat șeful de la Economie.
Situația nu este mai bună pe piața transportului aerian. „S-au acumulat datorii enorme din partea agenților economici față de instituțiile de stat din piața avia, față de Autoritatea Aeronautică Civilă și Moldatsa. Datoriile sunt foarte mari din partea unor companii avia și din partea operatorului aeroportului nostru. I-am adunat pe toți la o masă rotundă. Noi nu avem dreptul și nu ne vom implica în deciziile operatorilor. Însă, ca mediator, am vrut ca ei să rezolve problemele. Au termen de o săptămână să vină cu soluții, să spună cum au de gând să achite datoriile față de instituțiile statului”, a subliniat ministrul.
Ce facem cu „Drumuri bune”?
În cadrul conferinței de presă, oficialul a comentat și programul democraților „Drumuri bune”. „Am avut întrevedere cu Administrația de Stat a Drumurilor. Problema este că, atunci când a avut loc reorganizarea Guvernului, nu s-a ținut cont de anumite cerințe ce țin de mișcarea fluxurilor bănești, fluxul de documente. Noi încercăm cumva să rezolvăm aceste neconcordante care au apărut în urma transferurilor de agenții, întreprinderi, în regim de urgență. Lucrăm cu Ministerul Finațelor, Cancelaria de Stat. Înțelegem că e perioada de vară, trebuie de reparat drumurile. Dar nu putem face mișcări bruște atâta timp cât nu știm unde pleacă mijloacele bănești ale statului. Dacă este necesar, putem să modificăm legislația pentru a o face transparență și logică. S-a făcut în grabă”, spus el.
Oficialul a declarat că lucrările care au fost deja finanțate vor continua. „Altă parte din lucrări s-a stopat, fiindcă trebuie să vedem ce e cu programul ăsta, să vedem cum se alocă bani și în ce condiții. Până acum, se venea la minister, ministru semna, venea la contabilitate, se ducea la trezorerie, puneau banii la minister, după asta transferau la ASD, după asta la agenți economici. Dar noi nu putem să le facem audit, nu putem ști ce face ei acolo și cum fac, dar ei vin la minister și ministerul trebuie să semneze facturi de sute de milioane de lei. Vă dați seama că ceva e stricat în tot mecanismul acesta. A fost declarată suma de două miliarde de lei, dar noi nu avem două miliarde. Am înțeles că investițiile se fac în funcție de încasările la buget. Trebuie să discut cu ministrul Finanțelor”, a conchis Brînzan.