*Acest material este sponsorizat

Apicultorii din țara noastră pot beneficia de sprijin financiar și de dezvoltare, unindu-se în grupuri de producători

Apicultorii din țara noastră pot beneficia de sprijin financiar și de dezvoltare, unindu-se în grupuri de producători

Deși în ultimii ani sectorul apicol cunoaște un avânt la capitolul volume de producție, export și calitate, specialiștii spun că potențialul încă nu e valorificat la maxim. În opinia autorităților, dar și producătorilor, restanța este generată de lipsa de cooperare în sector. În Republica Moldova apicultura continuă să fie privită mai mult ca un hobby decât ca o afacere. Apicultorii produc cantităţi mici de miere, care nu acoperă în totalitate cererea de export, iar grupuri de producători înregistrate în acest sector nu există, deși tentative au fost. 

Potrivit specialiștilor, printre principalele avantaje ale sectorului apicol din Republica Moldova se numără calitatea înaltă a mierii, existența unui laborator modern de testare, cadru normativ dezvoltat și prezența asociațiilor de sector. 

În același timp, volumul de producere este unul mic și nu acoperă cererea la export – volumele minime care ar trebui asigurate fiind de 20 de tone. Niciun producător din țara noastră nu poate însă să ofere de unul singur această cantitate, astfel că ei trebuie să formeze grupuri de câte cel puțin 5 producători.

„Cea mai simplă formă juridică de asociere este Cooperativa de întreprinzător. Fiecare membru nu deţine mai mult  de 20% din voturi la adunarea generală și în acest mod ei pot dezvolta afacerea în comun. Mierea se depozitează într-un spaţiu comun, tratamentele se fac pentru toţi membrii grupului, testele la antibiotice la fel, tot procesul este unul comun. Iar un prim beneficiu pe care îl pot simți este, de exemplu, atunci când cheamă procesatorul pentru proba de laborator. Se ia o singură probă, nu cinci separate. Un test costă între 2.000 și 5.000 de lei. Deci, ei au oportunitatea de a economisi, iar economiile să le folosească fie pentru investiții în dezvoltare, fie pentru alte scopuri. Producătorii trebuie să aibă încredere unii în alții”, subliniază președintele Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova, Ion Maxim.

Cu toate acestea, producătorii sunt încă reticenți în privința creării cooperativelor. În prezent, formele de asociere între apicultori sunt doar asociațiile locale ale apicultorilor și ele toate sunt membre ale Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova.

„Când vorbim despre asociere în cooperative, toți lucrează cot la cot un an, doi, apoi când ajung la etapa să facă propriile investiții se termină toată prietenia. Toți se tem de birocrație, de rapoarte contabile, că vor face vreo greșeală în documente și vor fi sancționați pentru asta. Eu le aduc propriul exemplu. Am înregistrat activitatea mea sub forma unei gospodării țărănești. Am angajat o persoană specializată care se ocupă de toate necesitățile contabile. Îi achit un salariu de 1.500 de lei și îmi face facturile, anual îmi vin cam 6-7 astfel de rapoarte. Acum în țară nu avem nicio cooperativă apicolă. A fost o tentativă la Călărași, dar nu s-a reușit. Acum din ce știu sunt discuții în privința creării a două cooperative, dar oricum e greu. Apicultorii trebuie să fie gata să-și asume responsabilități”, susține președintele Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova, Ion Maxim.

La forumul național apicol desfășurat în luna martie la Chișinău, apicultorii au menționat că unul dintre impedimentele care stau în calea dezvoltării sectorului este insuficiența fondurilor alocate și că este necesar un sistem de subvenționare de stat care să stimuleze dezvoltarea sectorului. În acelaşi timp, statul acordă subvenţii prioritar grupurilor de apicultori - subvenții direcționate clar către cooperative.

„Statul stimulează asocierea apicultorilor prin subvenționarea acestora și anume, ca cerință obligatorie pentru accesarea subvențiilor în agricultură constituie apartenența la una dintre asociațiile producătorilor agricoli cu profil general sau ramural. În același timp, grupurile de producători constituite, beneficiază de sprijin financiar, care se calculează reieşind din valoarea producţiei comercializate anual de către grupul de producători”, declară Veaceslav Cernat, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale. 

Pentru a beneficia de aceste finanțe, membrii cooperativei sunt obligați ca în primul an de activitate 50% din volumul producției să o comercializeze prin intermediul cooperativei. Ulterior, această cotă crește în fiecare an. De asemenea, cooperativa poate depune dosarul atât pentru subvenționarea investiţiilor efectuate, dar mai poate primi din partea statului şi compensaţii pentru valoarea producţiei comercializate în comun  ce pot varia de la  5 până la 1% anual.

„La subvenționarea unei cooperative sunt desigur și anumite criterii de eligibilitate care trebuie respectate. Fiecare membru al cooperativei trebuie să aibă o formă juridică de activitate. Cooperativa se constituie din cinci membri. Fiecare trebuie să aibă cel puțin 75 de familii, iar ei împreună 500 de familii. Împreună întreg procesul devine mai simplu. Acum am fost avizați de Ministerul Agriculturii să organizăm o serie de seminare în cadrul cărora să instruim apicultorii cu privire la posibilitățile de subvenționare”, adaugă Ion Maxim. 

Anul trecut AIPA a primit  73 cereri în valoare de șapte milioane de lei pentru afaceri în domeniul apicol. Anul acesta sunt deja  peste 100 de dosare depuse, iar suma se ridică la 12 milioane de lei.

Una dintre principalele temeri exprimate de apicultori în legătură cu înregistrarea unui grup de producători tine de fiscalizarea afacerii. Totuși, specialiștii accentuează că banii și alte beneficii pe care le-ar putea obține membrii unui grup  de producători depășesc considerabil sumele  aferente  taxelor și impozitelor.

„Avantajele asocierii  pentru producătorii de produse apicole sunt valorificarea producţiei membrilor grupului, îmbunătăţirea eficienţei activităţii acestora, planificarea producţiei, concentrarea ofertei, organizarea desfacerii produselor agricole”, adaugă secretarul de stat. 

Cooperarea dintre producătorii mici creează oportunități și pentru obținerea unui preț de vânzare mai bun. Împreună, apicultorii sunt mai puternici și trezesc mai ușor interesul cumpărătorilor internaționali angro. Oportunitatea creării cooperativelor este văzută se pare doar de unii producători.

„Tare am vrut să facem aici la Călărași o cooperativă, dar nu am reușit. La început toți sunt deschiși, își manifestă interesul, dar când ajung la etapa de a contribui financiar la anumite etape toți se dau înlături și spun că nu au bani. Eu spre exemplu, am avut în jur de 500 de familii de albine. Acum am mai redus până la 400 și cred că o să mai reduc. Aș vrea să cooperez cu cineva, dar nu-mi găsesc un partener. În Călărași sunt mulți apicultori, dar puțini vin să fie membri chiar și ai Asociației locale. Nu-i văd rostul”, declară președintele Asociației Apicultorilor Codru Călărași, Vasile Știrban.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în prezent în țara noastră sunt înregistrate oficial 7.126 de stupine, în care sunt întreținute peste 236 de mii de familii de albine,  ceea ce constituie în medie 33 de familii de albine per stupină. Or, apicultura performantă presupune întreținerea a cel puțin 150 de familii de albine per apicultor.

În ultimii ani, aproximativ 90% din mierea de albine obținută în republică a fost exportată. Începând cu anul 2012, exportul de miere a fost într-o continuă creștere, cu excepția anului trecut, când s-a înregistrat o scădere de 18 % față de volumul exportat în anul 2017, cauza fiind condițiile climaterice. 


În Republica Moldova avem înregistrați oficial 7.300 de deținători de albini. În prezent, sunt autorizați de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și au dreptul de export a mierii de albine doar 27 de agenți economici. 

Unul dintre cele mai de succes proiecte menite să sprijine producătorii agricoli din țară este MAC-P, lansat în anul 2012 şi care are drept obiectiv sporirea competitivității sectorului agroalimentar al țării. Până în prezent, 34 de grupuri de producători au beneficiat de sprijinul Proiectului Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P) în valoare de circa 9,2 milioane de dolari. Recent proiectul MAC-P a fost extins până la data de 30 iunie 2021. 

Granturile MAC-P sunt disponibile pentru grupurile de producători cu cel puțin 5 membri, fiind eligibile domeniile: horticol – producerea fructelor, nucilor, legumelor și strugurilor; de colectare și procesare a laptelui și de procesare  a mierii de albine. Valoarea maximă a grantului de care pot beneficia grupurile de producători este de 350 de mii de dolari.

P.

P.

Vezi și aceste știri
În 2021 s-au înregistrat peste 300 de plângeri pe marginea unor presupuse cazuri de discriminare

În 2021 s-au înregistrat peste 300 de plângeri pe marginea unor presupuse cazuri de discriminare

ANTA a primit o cotă suplimentară de autorizații din partea Ungariei

ANTA a primit o cotă suplimentară de autorizații din partea Ungariei

Krasnoselski a semnat un decret prin care a demis așa-zisul guvern din stânga Nistrului și a înaintat un nou candidat (DOC)

Krasnoselski a semnat un decret prin care a demis așa-zisul guvern din stânga Nistrului și a înaintat un nou candidat (DOC)

Advertoriale
Orange a semnat un parteneriat durabil pentru Moldova, cu Proiectul Tehnologiile Viitorului

Orange a semnat un parteneriat durabil pentru Moldova, cu Proiectul Tehnologiile Viitorului

EuroCreditBank vă oferă depozite în valută, la cele mai avantajoase condiții de 2,5% anual

EuroCreditBank vă oferă depozite în valută, la cele mai avantajoase condiții de 2,5% anual

Ești în căutarea unei locuințe?  Află care sunt avantajele și dezavantajele unei case în chirie

Ești în căutarea unei locuințe? Află care sunt avantajele și dezavantajele unei case în chirie

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Moldova, I am back! | Natalia și Sergiu Nicoriuc s-au întors în țară după 14 ani de muncă în străinătate și s-au apucat de lemnărit (VIDEO)
    Moldova, I am back! | Natalia și Sergiu Nicoriuc s-au întors în țară după 14 ani de muncă în străinătate și s-au apucat de lemnărit (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: În căutarea jobului perfect (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Tatiana Miron, tânăra care a decis să revină din Spania pentru a dezvolta satele din Moldova (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Liderii lumii - sub lupă (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Dumitru și Emanuela Ciuprina, tinerii care au schimbat Bucureștiul pe satul Lunga din Florești (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Marina Tauber a cerut intervenția online a lui Ilan Șor la ședința Parlamentului. Igor Grosu: A avut timp să ia bilet într-o direcție (FOCUS)
  • 2
    Dodon, după ce procurorii au solicitat mandat de arest: „Împotriva unui lider de opoziție este format un grup de investigație compus din peste 50 de persoane”
  • 3
    Ultimă oră! Igor Dodon va sta 30 de zile în arest la domiciliu, iar cumnatul său - în arest preventiv
  • 4
    Procurorul de caz, despre solicitarea privind arestul preventiv a fostului președinte Igor Dodon: Exista riscul eschivării
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.