Preotul Ghenadie Văluță este obligat să-și ceară scuze publice de la reprezentanții comunității LGBT și să achite 12 mii de lei, sub formă de prejudiciu moral, inclusiv cheltuieli de judecată. Curtea Supremă de Justiție a menținut hotărârea Judecătoriei Anenii Noi, prin care Ghenadie Văluță este considerat vinovat de instigare la discriminare pe criteriul orientare sexuală și convingeri, deoarce a stropit-o cu agheazmă pe activista Gernderdoc-M, Angela Frolov.
În anul 2014, preotul Văluță a stropit-o cu apă sfințită pe activista civică Angela Frolov. „Din 2014 sunt în proces de judecată cu Ghenadie Văluță care are un obicei prost de a stropi cu un lichid, numit de el agheazmă, pe cine-i trăsnește lui. Din 2014, Văluță tergiversa procesul, deși prima cerință era doar să accepte că mi-a încălcat drepturile printr-o decizie a Consiliului pentru Egalitate și să aducă scuze publice”, a scris Angela Frolov pe facebook. Activista Genderdoc-M consideră că „stropirea cu agheazmă este un ritual religios și nu poate fi aplicată fără acord, mai ales că în situația dată a fost cu scopul de a mă umili”.
În același timp, Angela Frolov menționează că „Ghenadie Văluță a decis să meargă în judecată și să anuleze decizia. Am mers și eu, cu susținerea avocatei Doina Ioana Straisteanu, să-mi apăr drepturile”.
În august 2018, Judecătoria Anenii Noi l-a declarat pe Valuță vinovat de instigarea la discriminare pe criterii de orientare sexuală și convingeri, după ce acesta a stropit-o cu agheasmă pe activista Angela Frolov. Instanța a decis că Valuță trebuie să-i achite lui Frolov un prejudiciu moral de 5 mii de lei precum și să acopere cheltuielile de judecată în valoare de 7 mii de lei.
Deși Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității i-a recomandat lui Valuța să aducă scuze publice, acesta a ignorat recomandările și până în prezent nu și-a onorat obligația.
Vezi și aceste știri
Membrii Guvernului în exercițiu s-au întrunit într-o ședință cu președinta Parlamentului. Despre ce au discutat
Peste 90 la sută dintre clădirile publice din Republica Moldova nu ar avea căi de acces pentru persoane cu nevoi speciale
