Cum a contribuit Parlamentul la demiterea lui Harunjen

Mai exact, prin decizia sa Parlamentul a creat condiții pentru aplicarea articolului 57, alineatul 1, litera i) din legea cu privire la Procuratură, care spune că încetarea mandatului Procurorului General se constată prin decret al Președintelui Republicii, dacă se întrunește unul dintre temeiurile prevăzute la alineatul 1 al aceluiași articol 57.

În cazul lui Harunjen, este vorba de temeiul prevăzut la litera i) a alineatului 1, și anume constatarea, „ulterior numirii sale în funcție, a cel puțin unui motiv pentru care persoana nu poate fi numită în funcția de procuror”. Această constatare a fost făcută astăzi prin hotărâre de Parlament. Deputații au justificat nevoia de a-l demite pe Eduard Harunjen prin faptul că înainte de a deveni șef al Procuraturii Generale, Harunjen a deținut, timp de nouă luni, calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor din postura de procuror general interimar, fapt ce îl descalifica din concurs conform articolului 17, alineatul 1, litera e) din Legea cu privire la Procuratură.

Mingea e în terenul președintelui

Hotărârea Parlamentului recomandă președintelui R. Moldova să emită un decret prin care Harunjen să fie demis din funcție (n. r. - în limbaj oficial ar suna așa: decret de constatare a încetării raporturilor de serviciu în circumstanțe ce nu depind de voința părților în privința procurorului general al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în legătură cu încălcarea condiției prevăzute la art. 17, alin. (1), lit. e) din Legea cu privire la Procuratură).

Drept urmare, un decret al lui Igor Dodon în acest sens ar însemna eliberarea lui Eduard Harunjen din funcția de procuror general.

Criticile opoziției

Reprezentanții PDM, dar și ai Partidului Șor, au criticat dur modul în care guvernarea a decis să-l demită pe procurorul general. Potrivit democratului Vladimir Cebotari, această hotărâre a Parlamentului nu produce efecte juridice, conține încălcări de procedură și este un precedent periculos în care politicul încalcă autonomia Procuraturii Generale.„ Curtea Constituțională s-a expus foarte clar că domnul Harunjen nu a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor”, a declarat Cebotari.

Rugat să comenteze acuzațiile lui Vladimir Cebotari, deputatul PAS Sergiu Litvinenco l-a îndemnat „să se uite în legea scrisă de ei” (n. r. - legea cu privire la Procuratură), făcând trimitere la articolul 57, litera 3, coroborată cu alieantul 1, litera i).

Vezi și: Între „un atac furibund la adresa Procuraturii” și „el a fost măciuca din mâna PD”. Ce argumente au avut deputații în (de)favoarea înlăturării lui Harunjen

Luni seara, consilierul președintelui Parlamentului, Fadei Nagacevschi, a declarat că scenariul prin care Eduard Harunjen ar putea fi înlăturat de la conducerea Procuraturii Generale ar presupune constatarea încălcării procedurii de numire în funcție a acestuia.

Poziția lui Eduard Harunjen

Procurorul general susține că demiterea sa prin constatarea încălcării procedurii de numire în funcție este imposibilă, întrucât subiectul subiectul a fost anterior examinat de Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție.

„Vorbim de încălcarea procedurii, care deja a fost obiectul examinării la Curtea Constituțională. Curtea Supremă de Justiție a examinat legalitatea deciziei Consiliului Superior al Procurorilor. CC s-a expus în 2016 asupra Decretului președintelui. CC nu a interpretat legea, ci situația de fapt. CC s-a expus pe contestația domnuluilui Petrenco. Există hotărîri definitive. E foarte dificil ca un for politic să meargă peste decizii definitive. Dar în țara aceasta e posibil orice. Dacă voi fi demis, va fi interesant, pentru că va fi o decizie care ne va întoarce la situația de acum trei ani. Noi ne întoarcem în decembrie 2016. Se anulează toate actele procurorului general, toate actele adjuncților”, a declarat Harunjen în seara zilei de luni.

Tot ieri, Harunjen a comentat îndemnurile la demisie. „Mă simt om important în țară, care stau ca un „măr al discordiei”. Îmi dau seama că sunt un „măr al discordiei” în tot ceea ce înseamnă politică și organizarea politică în țară. Îmi dau seama despre pericolele și dizgrațiile care apar în interiorul acestei coaliții. Asta mă face și mai puternic și îmi dau seama că instituția (n.r. - Procuratura Generală) nu trebuie să participe la disputele politice”, a spus procurorul general.

Amintim că peste 8 mii de cetățeni au cerut anterior demisia lui Harunjen, semnând o petiție online, la inițiativa societății civile din Republica Moldova. Procurorul general a calificat această inițiativă drept o acțiune de „trolling”.

Demisia lui Harunjen a fost cerută și de președintele Igor Dodon, și de prim-ministra Maia Sandu, și de ministrul de Interne Andrei Năstase. 

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!