Cum s-a întâmplat frauda bancară și unde au mers banii?

Potrivit expertului, prima etapă care a trezit suspiciuni s-a petrecut probabil în 2013, când două bănci rusești, Alef-Bank și MetroBank, au acordat, conform estimărilor companiei Kroll, circa 200 de milioane de dolari grupului Șor și persoanelor corelate cu acest grup pentru a achiziționa pachete de acțiuni semnificative din Banca de Economieii, UniBank și Banca Socială.

„După ce au intrat prin schemele respective în posesia acțiunilor la aceste trei bănci, deja în 2013-2014 au avut loc o serie de acordări de credite”, spune Sergiu Gaibu.

„Prima etapă a fost acordările de credite cu multe semne de întrebare. Dacă e să mergem pe cifre, acest grup Șor s-a identificat că a obținut credite în valoare de 2.9 miliarde de dolari. Dintre acestea, aproape 2,5 miliarde dolari au fost acordate în 2014, dintre care 1,9 miliarde de dolari au fost acordate doar în noiembrie 2014, iar 1,8 de miliarde de dolari din noiembrie 2014 au fost acordate la șapte companii din grupul Șor. Deci beneficiarii principali au fost aceste șapte companii”, spune economistul.

https://agora.md/videoframe/7664/650

Potrivit lui, această majorare de acordări în luna noiembrie se regăsește și la Banca Națională. „În noiembrie 2014 au fost acordate circa de zece ori mai multe credite decât media lunară pentru perioada anterioară, ceea ce este foarte dificil, ca să se acorde de către întreg sistemul bancar, nu mai spun de trei bănci, fiindcă procesarea acestor credite de fapt necesită o analiză detaliată și calitativă a unui volum de zece ori mai mare de credite. Este practic imposibil”, afirmă Sergiu Gaibu.

„În raportul Kroll se descrie mecanismul de acordare a creditelor și se menționează foarte clar că într-o serie de cazuri lipseau planurile de afaceri pentru aceste companii, care sunt absolut necesare pentru o evaluare coerentă a acordării de credite, cu încălcări privind procedura de acordare, cu o parte din persoanele din consiliu care n-au fost informate, în particular e vorba de reprezentanții Guvernului. Deja e partea ce ține de investigații să demonstreze dacă aceasta a fost făcută neintenționat, intenționat sau sub alte aspecte. Dar faptul este cert - că acordările de credite au avut loc cu mari încălcări”, spune el.

„Mai mult, se descrie foarte clar, există secțiuni separate, care arată cum s-au falsificat unele date în contabilitatea acestor bănci, pentru a înregistra o lichiditate sporită la aceste bănci, fără de care este imposibilă acordarea în așa volume a creditelor date. [...] Toate aceste componente de fraudă ar fi cazul să fie luate în considerație de către organele de investigație, analizate, și în cazul în care se demonstrează componenta infracțională, indiscutabil trebuie să fie parte componentă a investigației penale la acest subiect”, mai spune expertul.

Potrivit lui, a doua etapă a fost, după acordarea acestor credite, circuitul acestor bani, preponderent prin PrivatBank din Ucraina și ABLV Bank din Letonia.

„Ambele bănci au avut în componența sa acționari cu influență din Rusia. [...] O parte din acești bani, prin circuitul prin care se încerca pierderea surselor acestora, au trecut inclusiv și prin unele companii din Marea Britanie. La analiza efectuată de compania Kroll, s-au dovedit a fi că cea mai mare parte a acestor companii au beneficiar finali sau fictivi persoane fizice preponderent din Rusia, și un procent mic din Ucraina.

În continuare se descriu o serie de scheme prin care au circulat banii respectivi. O schemă a fost numită „switch” (trad. - schimbul). Era vorba de noiembrie 2014, când în perioada 25-26 noiembrie, s-a petrecut o schimbare a expunerii - de la BEM la Banca Socială. Iarăși cu o serie de încălcări demonstrate de compania Kroll și cu detalii oferite în cadrul raportului. Ăsta a fost circuitul de bază descris și ăsta a și fost scopul acestui raport comandat de Banca Națională, de a identifica modalitatea în care au fost acordați acești bani și care a fost circuitul respectiv în perioada 2014-2018”, a mai spus expertul.

Ce noutăți aduce raportul Kroll II?

„Acest raport care a fost publicat recent conține detalii și argumentare, informații faptice despre ceea ce s-a întâmplat în perioada respectivă. Spre deosebire de primul raport, acesta conține peste 150 de pagini cu detalii tehnice, cu descrierea detaliată a schemelor după care s-a făcut spălarea de bani, cum au fost acordate aceste credite.

De asemenea, cum a fost circuitul tranzacțiilor ulterioare, după ce companiile grupului Șor au obținut resursele din cele trei bănci (n. r. - Banca de Economii, UniBank și Banca Socială)”, a declarat Sergiu Gaibu.

https://agora.md/videoframe/7662/650

„Trebuie de delimitat tranzacțiile fraudate de prejudiciul creat, pentru că sunt lucruri diferite, și anumite rezultante ale anumitor tranzacții”, spune expertul.

„Raportul Kroll a identificat 2,9 miliarde de dolari acordate acestui grup, iar acțiunile prin care a acționat acest grup sunt cu componentă infracțională practic în toate tranzacțiile respective. Marea majoritate a creditelor nu au fost utilizate conform destinației, ceea ce este critic, marea majoritatea a lor au fost acordate cu încălcări de procedură.

Componenta de fraudă trebuie să fie constată de procuratură și să fie axată anume pe aceste sume tranzacționate. Componenta de fraudă reprezintă, conform raportului Kroll, circa 2,9 miliarde de dolari, și dau dovezi suficient de pertinente în această direcție”, afirmă Sergiu Gaibu.

https://agora.md/videoframe/7665/650

„Dacă e să analizăm categoriile care au suferit de pe urma acestei crize, sunt cel puțin câteva. În rezultatul operațiunilor frauduloase, Banca Națională a pierdut aproape un miliard de dolari din rezervele valutare. De ce? Fiindcă aceste credite plecau peste hotare în formă valutară. De lei nimeni nu are nevoie și nici nu se tranzacționează peste hotare. Aceasta a dus la destabilizarea întregii pieți financiare și pierderi masive atât a sectorului de afaceri, cât și a persoanelor private”, a spus expertul cu referire la prejudiciile cauzate de furtul miliardului.

„Din păcate, procuratura a făcut declarații cu o estimare de 600 de milioane de dolari. Ar fi bine ca ei să prezinte cum a ajuns la această cifră. Au cuantificat sau nu pierderile suferite de cetățeni de la schimburile de curs valutar, pierderile busines-ului în urma cursului valutar, inclusiv creșterea prețurilor adusă de aceste fluctuații valutare.

Și a treia pierdere este nemijlocit acoperirea diferenței - este foarte important, pentru că nu e echivalent cu prejudiciul, dar este diferența realizată de aceste bănci, care aveau propriul său capital, profiturile anterioare - ele toate au mers la acoperirea acestor scheme.

Plus, a fost necesar din partea statului să acorde credite de în valoare de aproape 14 miliarde de lei, pentru compensarea agenților economici și a persoanelor individuale care au suferit de pe urma acestei scheme. Aceste 14 miliarde sunt doar diferența, ceea ce a lipsit în activele acestor bănci pentru a acoperi aceste pierderi”, a mai spus economistul de la „Expert-Grup”.

În opinia sa, estimările făcute de procuratură sunt semnificativ diminuate și prejudiciul creat de aceste operațiuni este mult mai mare.

Ce au făcut autoritățile pentru a recupera banii fraudați?

Potrivit expertului, autoritățile și organele competente trebuiau să întreprindă măsuri încă cu aproape cinci ani în urmă, când s-a produs frauda. „După cinci ani este extrem de complicat de a recupera ceva bani. Fiecare zi pierdută crește exponențial riscul de a nu recupera banii”, consideră Sergiu Gaibu.

https://agora.md/videoframe/7666/650

„Capul acestui grup raportat de Kroll, domnul Șor, este cel mai probabil plecat din țară. O parte din active au fost vândute. După primul raport Kroll trebuiau să fie imediat puse sechestre pentru a proteja interesele cetățenilor.

Corect ar fi fost ca, în primul rând, înainte de a fi acordate aceste credite - acest aspect de asemenea trebuie investigat - să fie pusă administrarea Băncii Naționale, să fie luate primele măsuri de securizare de către Banca Națională, și doar după aceasta să fie discutată posibilitatea creditării acestor bănci. În situația în care se dovedea a fi, și era suficient de clar că băncile sunt în prag de falimentare, în mod normal în astfel de situații nu se acordă credite acestor bănci. Credite se acordă doar în cazul în care există o siguranță înaltă că aceste bănci vor rămâne pe piață și vor activa în continuare”, mai spune exonomistul.

„Doi - modalitatea de acordare a acestor credite a fost una dintre cele mai proaste posibile. Nici într-un caz nu se compensează acei agenți economici profesioniști din sector financiar din contul contribuabililor. [...] Sunt foarte multe semne de întrebare la modalitatea de soluționare a problemei respective și, de fapt, ar fi bine să fie evaluat comportamentul și modalitatea de luare a deciziilor și acțiunile pe care le-a întreprins Banca Națională în calitate de regulator, să fie calificate acțiunile funcționarilor din acea perioadă”, a adăugat Sergiu Gaibu.

Expertul spune că ar fi cazul de examinat și modalitatea în care procuratura a investigat furtul miliardului, „pentru că rezultatele sunt extrem de slabe”. „În caz de necesitate, să fie efectuate modificări atât în proceduri, cât și în criterii și în modalitatea de abordare a acestor instituții, iar persoanele responsabile de inacțiune să fie pedepsite. Sperăm ca noua comisie instituită în Parlamentul actual va face toate investigările de rigoare și va asigura ca în viitor astfel de situații să nu survină”, a conchis expertul.

Precizăm că la ora realizării acestui interviu fostul primar de Bălți, Renato Usatîi, a publicat câteva document care, potrivit lui, sunt parte a raportului Kroll. „De aici este clar că principalul beneficiar a fost Vlad Plahotniuc, iar administratorul schemei Ilan Șor”, a declarat Usatîi. În actele prezentate apar mai multe nume de politicieni, printre care a lui Vlad Plahotniuc, fostul lider PDM, dar și a lui Vlad Filat, ex-președintele PLDM.

Șeful comisiei de anchetă din Parlament, Alexandru Slusari, a declarat că deputații din comisia de anchetă sunt gata să-l audieze pe Usatîi.

Vezi și: Companiile legate de Plahotniuc care apar în actele pe care Usatîi le numește parte a raportului Kroll 2 (DOC)