Conform preşedintelui Ucrainei, Cernobîlul „are nevoie de o nouă poveste”. „Trebuie să dăm acestui teritoriu al Ucrainei o nouă viaţă. Până acum, Cernobîlul a fost o parte negativă a brand-ului ucrainean. E momentul să schimbăm acest lucru”, a declarat Zelenski după ce a semnat decretul prezidenţial.

Pe 26 aprilie 1986, unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, forţând practic evacuarea oraşului şi a regiunii, în timp ce norul radioactiv rezultat a străbătut Europa. Explozia în sine a făcut 31 de victime, însă milioane de oameni au fost expuşi unui nivel periculos de mare de radiaţie.

Bilanţul final al morţilor rezultat din expunerea la radiaţii este încă dezbătut. Deşi ONU a estimat numărul victimelor undeva la 9000 de morţi din cauze asociate cancerului, în 2005, Greenpeace estimează peste 200 000 de morţi, luând în considerare şi alte probleme de sănătate care ar putea fi legate de dezastru.

Timp de peste două decenii, autorităţile din Ucraina au menţinut Zona de Excluziune în jurul reactorului, inclusiv în oraşul Pripyat care avea o populaţie de 50 000 de locuitori la momentul catastrofei, dar acum este abandonat complet.

Deşi mulţi îşi imaginează zona ca fiind pustie şi mohorâtă, Zelenski a apreciat că regiunea a cunoscut o regenerare importantă de mediu în absenţa factorului uman. Într-o declaraţie pe site-ul său oficial, preşedintele ucrainean a scris că „Cernobîlul este un loc unic pe planetă, unde natura renaşte după un dezastru de care omul e responsabil, un loc unde există un adevărat «oraş fantomă» (n.r. - Pripyat). Trebuie să arătăm acest loc lumii: oamenilor de ştiinţă, ecologiştilor, istoricilor, turiştilor”.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!