FaceApp se află pe primul loc în peste alte 20 de ţări în topul celor mai descărcate aplicaţii pentru iPhone. Peste 700.000 de utilizatori o descarcă în fiecare zi.

Compania care a dezvoltat aplicaţia, o companie din Rusia, spune că aplicaţia foloseşte inteligenţă artificială pentru a scana feţe şi a le face mai tinere, mai bătrâne, mai atrăgătoare sau pentru a le schimba genul.

Fondatorul FaceApp, Iaroslav Goncearov a spus recent că aplicaţia se folosește de „reţele neurale pentru a face modificări pe feţele dintr-o fotografie în timp ce le păstrează foto-realismul”. Dar ca orice aplicaţie dinaintea ei care folosea acelaşi mecanism, FaceApp se confruntă cu probleme legate de confidenţialitatea utilizatorilor şi de rasism.


Problema cu FaceApp, problemă pe care o au şi multe alte aplicaţii, este că nu e foarte clar ce se întâmplă cu toate informaţiile pe care le cere. Politica de confidenţialitate a companiei ruse care dezvoltă FaceApp permite suficient spaţiu de manevră în ceea ce priveşte folosirea datelor pe care le prelucrează.

Au mai apărut, de asemenea, acuzații de rasism în ce priveşte aplicaţia – filtrul care face o faţă mai „atrăgătoare” schimbă culoarea fețelor utilizatorilor pentru a o aduce mai aproape de un ton deschis. Într-un comunicat, Goncearov, fondatorul companiei ruse, și-a cerut scuze și a declarat că greșeala va fi reparată cât mai repede și că totul a fost cauzat de modulul de inteligență artificială al aplicației care a fost testat cel mai mult pe fețele oamenilor albi.Avocatul Michael Bradley, de la firma de avocatură Marque Lawyers, a declarat pentru ABC că „toți cei care au făcut publice fotografii cu fețele lor împreună cu numele și alte forme de identificare a lor (conturi pe rețelele sociale, de exemplu) s-au vulnerabilizat în ceea ce privește folosirea softurilor de recunoaștere facială folosite de entități terțe”.

Președintele Fundației pentru Confidenţialitate din Australia, David Vaile dă un răspuns care lasă puțin loc de interpretare – astfel de aplicații nu ar trebui să fie folosite.

„Cer mai mult acces și mai multe informații decât au nevoie pentru «serviciile» pe care le oferă, pot scoate informația din orice regim de protecție legală, o pot distribui oricui și o pot păstra pe o perioadă nedeterminată. Mai mult decât atât, este imposibil de observat ce se întâmplă cu informaţia odată ce ea este încărcată în aplicație”, conchide Vaile.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!