Nicolae Eșanu

Juristul Nicolae Eșanu a ocupat funcția de viceministru al Justiției între anii 2004 și 2009, în perioada guvernării comuniste, fiind în funcție când la conducerea Ministerului Justiției se aflau, mai întâi, Victoria Iftodi și apoi Vitalie Pîrlog.

De aproape 15 ani, Eșanu este membru al Comisiei de la Veneția. El a revenit în funcția de viceministru al Justiţiei în iulie 2013, iar în anul 2017, el a fost numit în funcția de secretar de stat al Justiției în Guvernul Pavel Filip.

Citește și: Secretarul de stat Eșanu: Comisia de la Veneția e surprinsă că magistrații CC nu vor să-și dea demisia

De menționat că în 2018, Eșanu a ieșit să vorbească cu un grup de protestatari ai Platformei „Demnitate și Adevăr”, care erau nemulțumiți de decizia CSJ privind invalidarea alegerilor locale.

Eșanu a fost unul dintre primii care a venit cu critici după prima decizie controversată a Curții Constituționale, din 8 iunie 2019, prin care au fost declarate neconstituționale toate hotărârile noului Parlament. „Sper din tot sufletul ca pagina oficială a Curții Constituționale a fost spartă și nu am ajuns până acolo încât să vedem că CC privește televizorul și declară neconstituționale hotărârile Parlamentului care, din câte înțeleg, încă nu au fost întocmite în formă scrisă”, a menționat atunci Eșanu.

Vladimir Grosu

Din 2011 până în 2015, Grosu a ocupat funcția de viceministru al Justiției, iar în 2015 a devenit șef la minister în Guvernul Gaburici, fiind propus în funcție de PLDM.

Într-o anchetă din martie 2015 a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă, se arăta că Vladimir Grosu a ajuns la şefia ministerului Justiției şi datorită PCRM-ului.

Din decembrie 2006 până în iunie 2011, Vladimir Grosu a fost reprezentant al Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. El a fost numit în această funcție de fostul prim-ministru Vasile Tarlev, pe vremea guvernării comuniste. 

Vladimir Grosu era agent guvernamental și în perioada maltratărilor participanților la protestele din 7 aprilie 2009. Atunci Curtea a acceptat examinarea în regim de urgență a cazurilor de tortură, iar agentul guvernamental urma să vină cu o explicație din partea Guvernului. Mai târziu, avocatul Vitalie Nagacevschi, președintele comisiei parlamentare de investigare a evenimentelor din 7 aprilie, declara că Grosu scria la CEDO că nimeni nu a fost maltratat la 7 aprilie, scrie Moldova Curată.

Procesul de numire a noilor judecători s-a declanșat la scurt timp după ce președintele Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, și-a dat demisia pe 20 iunie. Pe 26 iunie, i-au urmat exemplul și ceilalți judecători de la Înalta Curte. Totul după ce Comisia de la Veneția a constatat că instabilitatea politică din țară „a fost cauzată de acțiunea coordonată la viteza luminii a Partidului Democrat și a Curții Constituționale din 7 iunie”. 

Potrivit legii, din componența CC fac parte șase judecători, desemnați pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiți de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii. 

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!