Primul pas: Anunțăm imediat poliția

„Furtul se consideră sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane. Respectiv, din moment ce identificăm această sustragere, persoana care a suferit urmează să anunțe poliția. Aici vin cu o recomandare, ca poliția să fie anunțată imediat. Despre faptul furturilor poate denunța poliția nu doar victima, în acest sens victima urmează să depună o plângere, dar pot denunța oricare persoane care cunosc despre anumite sustrageri”, a declarat Grigore Moga.

Atenție la probe!

„Să asigure inițial locul unde s-a comis acea sustragere, ca să nu fie contaminate probele care pot fi rămase la locul săvârșirii infracțiunii și apoi, când deja vine poliția, ei își fac treaba și meseria de mai departe. Sunt importante urmele făptuitorilor, metoda de pătrundere, bunurile care sunt sustrase”, a spus expertul.

Greșelile oamenilor...

„Nu anunță poliția, anunță cu întârziere, încep a face ei investigații proprii pentru a stabili care vecin a pătruns în locuință, încep a șterge urmele infracțiunii. Uneori constatăm că sunt acțiuni de răzbunare asupra presupușilor infractori”, a exemplificat expertul.

Ce face poliția?

Odată ajunși la fața locului, polițiștiștii trebuie să se prezinte. „Să stabilească acel contact psihologic cu victima, să convingă că acea persoană nu are nevoie de nimic, că este în siguranță. Apoi, purcedem la demararea măsurilor speciale de investigație și de urmărire penală în vederea stabilirii făptuitorilor pe urme fierbinți. Aici consemnăm plângerea victimei în procesul verbal, fie denunț. Intervenim la cercetarea locului infracțiunii. Descriem acest loc în procesul verbal, facem desene, întocmim schițe, prelucrăm suprafețele cu prafuri speciale în scopul ridicării urmelor papilare sau biologice”, a explicat șeful Direcției generale urmărire penală a IGP.

Probele digitale sunt obligatorii... în teorie

Acesta ne-a mai spus că probele digitale sunt obligatorii, doar că se mai întâmplă ca această regulă să fie încălcată. „Nu mereu se iau, deoarece depinde de timpul când au fost ele lăsate, depinde de cum au fost prelucrate suprafețelor și, clar lucru, depinde de atitudinea celor implicați în cercetarea locului infracțiunii. Uneori, noi constatăm că colegii noștri sunt mai puțin implicați pentru a examina locul infracțiunii la calitatea cea mai înaltă, cu părere de rău. Poate fi lipsa de timp, poate fi încărcătura prea mare, poate instruirile nu sunt suficiente”, a adăugat Grigore Moga.

Nu ne oprim aici...

„Suntem obligați să stabilim martorii oculari care pot oferi informații importante pentru soluționarea cazului. De asemenea, sunt dispuse mai multe expertize. În unele cazuri, noi folosim câinele de serviciu care chiar ne este de ajutor. După ce se finalizează acțiunile primare, deja ofițerul de urmărire penală este obligat, odată cu primirea plângerii, să o înregistreze și, din momentul înregistrării plângerii, se începe procesul penal”, a menționat specialistul.

Victima trebuie înștiințată dacă sesizarea a fost înregistrată și ce decizie s-a luat pe marginea acesteia. „Din momentul înregistrării sesizării cu privire la infracțiune, organul de urmărire penală, conform articolului 274, în termen de 30 de zile, prin ordonanță, dispune începerea urmării penale, dacă din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârșită o infracțiune și nu sunt stabilite circumstanțele care exclud urmărirea penală, informând despre aceasta persoana care a depus sesizarea”, a subliniat omul legii.

Când nu este pornită urmărirea penală?

Grigore Moga a mai spus că urmărirea penală nu este pornită atunci când: fapta nu este prevăzută de legea penală, fapta nu constituie infracțiune, fapta nu întrunește elementele constituitive ale unei infracțiuni, a intervenit termenul de prescripție sau amnistia, a intervenit decesul făptuitorului, nu există plângerea sau această plângere este retrasă, când există hotărârea definitivă a instanței de judecată pe același caz și dacă sunt hotărârile de neîncepere sau de încetare a urmăririi penale neanulată pe același caz și alte circumstanțe. „Deja procurorul informează persoana care a depus sesizarea despre neînceperea urmăririi penale”, a punctat acesta.

La final, victima primește materialele cauzei

„Victima este deja informată când organul de urmărire penală consideră că toate probele sunt acumulate și transmite materialele procurorului pentru a fi pusă persoana sub învinuire și procurorul, când finalizează toate activitățile care îi revin conform competenței, el este obligat deja să informeze victima despre finalizarea urmăririi penale și, în același timp, îi pune la dispoziție materialele cauzei penale”, a spus Moga.

Cât durează urmărirea penală?

„Codul de procedură penală, art. 20, stabilește că termenul de urmărire penală este rezonabil, nu este limitat. Totul depinde de cât de complex este cazul, depinde câte victime sunt, de expertizele dispuse, de termenul de efectuare a expertizelor, toate acestea influențează asupra termenului general de investigarea a unei infracțiuni. După o analiză efectuată de către Direcția generală urmărire penală, durata medie a urmării penale constituie 1-1,5 luni pe toate dosarele examinate de către organul de urmărire penală. Dar sunt și cazuri când examinăm în 2-3 ani”, a explicat el.

Urmărirea penală poate fi suspendată

Expertul a subliniat că legislația prevede cazurile în care urmărirea penală poate fi suspendată: „Atunci când învinuitul se sustrage de la organul de urmărire penală și nu este cunoscut locul aflării acestuia, atunci când nu este identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire, când persoana s-a îmbolnăvit de o boală psihică sau de altă boală gravă care nu-i permite participarea în procesul urmăririi penale, atunci când este refuzat în ridicarea imunității sau extrădării persoanelor și când s-a început procesul de mediere. Din momentul suspendării urmării penale, ofițerul de urmărire penală este obligat să informeze victima despre suspendarea urmării penale. La fel, este obligat să informeze dacă aceasta a fost reluată”, a declarat șeful Direcției generale urmărire penală a IGP.

Sfatul expertului...

„Paza bună trece primejdia rea”, se arată convins Grigore Moga. „În unele cazuri noi constatăm că acea neglijență a posesorilor de bunuri duce la sustragerea lor. Aici vin cu o recomandare către toți, ca ei să se asigure că bunurile lor sunt în siguranță. Vorbesc de fortificarea ușilor, a geamurilor pentru etajele 1-2 și ultimele etaje, vorbesc de achiziționarea lăcatelor care au protecția cu mult avansată decât cele care, cu părere de rău, se mai vând la noi în piață și care pot fi deschise cu orice cheie, aici vorbesc de cel activism civic care trebuie să fie demonstrat de oricare cetățean care locuiește în RM. Și aici fac un apel la acel proiect desfășurat de Poliția Națională, supravegherea de vecinătate. Cel mai bun polițist este vecinul tău. Să nu fiți indiferenți, fortificați comunitatea în care locuiți”, a conchis el.