După ce a provocat discuții aprinse în societate, Ministerul Finanțelor a supus discuțiilor publice proiectul de lege privind modificarea politicilor fiscale pentru asigurarea finanțării cheltuielilor bugetare. Aceste măsuri de politică fiscală, anunțate recent de Ministerul Finanțelor sunt incluse în programul de finanțare, semnat cu Fondul Monetar Internațional (FMI). 

Camera de Comerț Americană din Moldova a criticat modul imperativ de comunicare a noilor modificări fiscale, dar și-au exprimat speranța că Guvernul și Parlamentul nu vor aproba măsurile fiscale cu efecte asupra mediului de afaceri fără a se consulta cu aceștia.

Moldovenii cu venituri de peste 30 mii de lei nu vor mai beneficia de scutire personală

Ministerul Finanțelor a decis să elimine, de la 1 ianuarie 2020, scutirea personală pentru moldovenii cu venituri lunare de la 30 mii de lei și mai mari, dar cota unică de 12% la impozitul pe venit pentru persoanele fizice să rămână neschimbată. Inițial, ministra Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat, într-o conferință de presă, că de scutire personală nu vor mai beneficia cetățenii care ridică un salariu lunar începând cu 20 mii de lei.

Persoanele care au un venit lunar de peste 30 mii de lei (360 de mii de lei anual) vor achita un impozit suplimentar de 240 de lei pe lună. În anul 2018, numărul de persoane cu venituri de 360 de mii de lei a constituit 4.891 de persoane. Această schimbare de impozitare ar aduce venituri suplimentare la bugetul de stat de 14 milioane de lei anual, conform impactului estimat de Ministerul Finanțelor. 

Economistul Sergiu Gaibu a criticat inițiativa, deoarece îi afectează pe cei care-și declară toate veniturile. Expertul consideră că veniturile acumulate de la cele 4.891 de persoane sunt modeste: 0,03% adaos la buget. „E clar că picătură cu picătură se face bugetul, dar - poate ar fi mai corect de urmărit pe cei care în genere nu plătesc nimic la buget, cei care au ascuns veniturile și declară automobile de 11 mii lei de marcă Porsche și apartamente de 15 mii lei în Chișinău? Haideți totuși să avem grijă de cei care declară veniturile și plătesc taxele și să-i taxăm pe cei care cheltuie de zeci de ori mai mult decât veniturile declarate. Bugetul ar câștiga de zece ori mai multe fonduri decât din această scutire și așa mică și primitivă”, scrie expertul în economie Sergiu Gaibu pe Facebook.

Majorarea de 2,5 ori a impozitului pe creșterea de capital

Altă propunere fiscală, care ar aduce venituri de 127 de milioane de lei la buget, constă în majorarea de la 20% la 50% a sumei creșterii de capital impozabilă pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. 

De exemplu, o persoană fizică cumpără un apartament cu 700 de mii de lei și-l vinde cu 900 de mii de lei. Profitul este de 200 mii de lei. În prezent, cu 20% la baza de impozitare - creșterea de capital impozabil constituie 40 mii de lei (900 mii - 700 mii) x 20% = 40 mii de lei), iar suma impozitului pe venit din această tranzacție este de 4.800 de lei (40 mii x 12%).

Dacă Parlamentul va adopta propunerea - capitalul impozabil va fi de 100 mii de lei (900 mii - 700 mii) x 50% = 100 mii de lei), iar valoarea impozitului pe venit va fi 12 mii de lei. Ceea ce înseamnă că 12% se vor calcula din 100 mii de lei. După noile modificări, impozitul achitat de vânzător va fi cu 7.200 de lei mai mult sau de 2,5 ori mai mare față de impozitul plătit acum.

Revenirea la cota de 20% a TVA pentru HoReCa

TVA pentru sistemul HoReCa (hotele, restaurante, cafenele) revine la cota de 20%. Ministerul Finanțelor estimează că impactul asupra bugetului de stat va fi de 50 milioane de lei. Instituția își propune să anuleze cota redusă a TVA de 10% și revenirea cotei în mărime de 20% pentru agenții economici care activează în sectorul HoReCa.

Potrivit Ministerului Finanțelor (MF), în primele 5 luni ale anului 2019, comparativ cu perioada similară a anului precedent, achitările de TVA de la 782 de agenți economici din sectorul HoReCa analizați a scăzut cu 22 milioane de lei. „Deși volumele de vânzări în acest sector au crescut cu circa 30%, este dificil de estimat partea creșterii cauzată de aceste scutiri și partea cauzată de alți factori, cum ar fi îmbunătățirea administrării fiscale, sau creșterea puterii de cumpărare a populației”, explică Ministerul Finanțelor.

Instituția precizează că din cauza diferențelor de cote a TVA, în mai multe sectoare, se atestă o sumă extrem de mare și de riscantă a sumelor TVA trecute în cont pentru perioada ulterioară, de peste șase miliarde de lei pe economia națională.

Inițiativa Ministerului Finanțelor de majorare a cotei TVA pentru sectorul HoReCa va aduce efecte negative asupra activității economice, inclusiv asupra consumatorilor, susține Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova

Majorarea cu 50% a taxei pentru protejarea mediului

Plata pentru poluarea mediului va crește, în special taxa pentru plastic se va majora cu 50%. Această măsură vine să majoreze plățile pentru mărfurile ce poluează mediul. În același timp, MF susține că acumulările veniturilor asigurate în urma colectării acestor plăți vor servi pentru finanțarea acțiunilor de remediere și prevenire a poluării mediului cu substanțe și produse nocive și cu un grad scăzut de descompunere. Impactul estimat al acestei măsuri pentru anul 2020 constituie 120 milioane de lei.

Anularea scutirilor la tichetele de masă

Altă inițiativă fiscală care a stârnit discuții aprinse în societate se referă la tichetele de masă. După ce a anunțat că acestea vor fi anulate, MF a spus că, de fapt, taloanele de masă nu vor fi anulate, ci supuse impozitării prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a impozitului pe venit.

MF menționează că valoarea tichetelor de masă eliberate în perioada aprilie 2018 – iunie 2019 a constituit 187 milioane de lei, dintre care 135 milioane lei revine anului 2019. Drept urmare, MF spune că în buget nu s-au încasat circa 84 milioane lei (impozit pe venit, contribuții sociale, prime de asigurare medicală obligatorie), inclusiv aproape 61 de milioane de lei corespunzător anului 2019.

Impozitarea tichetelor de masă ar putea aduce 164 de milioane de lei în visteria statului.

Plafon nou pentru mărfurile importate prin servicii poștale, destinate comercializării

Altă măsură care ar putea aduce 170 milioane de lei în bugetul de stat este revizuirea tratamentului fiscal aplicat mărfurilor importate urmare a tranzacțiilor comerciale prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, cu aplicarea facilităților fiscale și vamale asupra mărfurilor care nu depășesc plafonul valoric de 200 de euro și nu au caracter comercial.

În prezent plafonul respectiv constituie 300 de euro pentru mărfurile introduse de călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim.

Un miliard de lei la buget

În același timp, Ministerul Finanțelor precizează că prin implementarea prevederilor proiectului de lege precum și altor măsuri prevăzute în inițiativele fiscale, cum sunt înlesnirile pentru jocurile de noroc, anularea facilităților pentru magazinele duty-free, scumpirea accizelor pentru produsele din tutun, se va asigura acumularea încasărilor bugetare de aproximativ un miliard de lei, în anul 2020.

AGORA amintește că ministra Finanțelor a mai spus că se va elimina prevederea de deducere a sumei până la 500 de mii de lei la estimarea venitului impozabil, dacă venitul a fost estimat indirect. „Să fie clar, era un soi de amnistie, dacă Serviciul Fiscal estima sub forme indirecte, dacă persoana a declarat mai puține venituri, până la 500 de mii de lei, nu plăteai impozite. Noi eliminăm această prevedere”, explică Natalia Gavrilița.

Politicile fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor vin să acopere cheltuielile pentru salarii, pensii și contribuții sociale. Legea salarizării, adoptată de Guvernul Pavel Filip, costă cu peste un miliard de lei mai mult decât era planificat. 

Reprezentantul FMI în Moldova, Vladymyr Tulin, spune că reformele fiscale anunțate de MF au sprijinul instituției internaționale și au fost discutate în prealabil cu creditorul. Vladymyr Tulin a declarat că ultimele decizii ale Ministerului Finanțelor, pe larg criticate de sindicate, mediul de afaceri și opoziție, vor contribui la o politică fiscală „echilibrată” și la „creșterea veniturilor necesare pentru îndeplinirea obligațiunilor sociale și a investițiilor capitale”. 

Volodymyr Tulin a confirmat pentru Newsmaker că anularea unor facilități fiscale și creșterea taxelor, în special în sectorul HoReCa, au fost precondiții ale FMI pentru acordarea unei noi tranșe. Tulin a declarat pentru sursa citată că acțiunile întreprinse de Guvernul Filip în vara lui 2018 au fost „riscante” și „costisitoare”, fiind în favoarea bogaților.


Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!