Asta în timp ce Autonomia insistă că inițiativa se încadrează în limitele competențelor în vigoare, iar încercările de a-i atribui un subtext politic sunt date drept speculații, scrie IPN.

Consolidarea competențelor autorităților găgăuze la numirea procurorului n-a făcut parte din promisiunile electorale ale pretendentului Irina Vlah la fotoliul de bașkan. Cu toate acestea, anume acest proiect legislativ a devenit prima ei inițiativă politică după accederea la cel de-al doilea său mandat. Conform notei explicative alăturate documentului, inițiativa e motivată prin faptul că de competențele autonomiei, reflectate în Legea privind statutul juridic special al Gagauz –Yeri (APG-Y) nu s-a ținut cont în Legea cu privire la Procuratură, adoptată în Parlament în anul 2016.

În prezent, candidatul la funcția de procuror al Gagauz-Yeri e selectat de Adunarea populară, după care urmează aprobarea Consiliului Superior al Procurorilor al Republicii Moldova (CSP). După ce candidatul a trecut verificarea CSP, urmează aprobarea în funcție de către procurorul general. Dacă aceasta nu se întâmplă, APG-Y poate propune a doua oară aceeași candidatură sau să propună altă candidatură. Candidatului respins de două ori i se retrage dreptul de a pretinde la această funcție.

Amendamentele propuse de Irina Vlah stipulează că în procedura de numire a procurorului Autonomiei găgăuze ultimul cuvânt îi aparține Adunării populare a Găgăuziei.

„În cazul respingerii candidaturii de către procurorul general și/sau Consiliul Superior al Procurorilor, APG-Y, în termen ce nu depășește 20 de zile calendaristice, examinează în cadrul unei sesiuni speciale temeinicia motivelor respingerii și poate înainta, cu două treimi din voturile deputaților, aceeași candidatură a doua oară. Această propunere este obligatorie pentru procurorul general și pentru CSP”, se spune în proiectul de lege.

Totodată, bașkanul propune să i se atribuie Procuraturii Gagauz-Yeri statutul de persoană juridică, formându-se în cadrul ei un sistem de subdiviziuni teritoriale, inclusiv, o secție Centru și trei secții raionale în Comrat, Ceadâr-Lunga și Vulcănești. Conducătorii celor din urmă subdiviziuni ar fi numiți printr-un ordin al procurorului general la propunerea procurorului Gagauz-Yeri, coordonată cu APG-Y. Guvernatorul Autonomiei ar mai vrea ca procurorul Gagauz-Yeri să facă parte din conducerea Procuraturii Generale, în timp ce actuala redacție a legii stabilește că doar procurorul general și adjuncții săi fac parte din această categorie.

„Aceasta e o chestie politică” Conform procedurii, inițiativa guvernatorului regiunii a fost depusă spre aprobare în Adunarea Populară. Dacă proiectul de lege va obține sprijinul deputaților găgăuzi, APG-Y îl va promova, în calitate de inițiativă legislativă, în Parlamentul Republicii Moldova.

Deocamdată, Procuratura Găgăuziei se abține de la aprecierea detaliată a proiectului de lege. Viceprocurorul autonomiei Ruslan Caraivan a declarat, într-un interviu pentru televiziunea găgăuză (RTG), că subiectul privind numirea conducătorului regiunii a fost discutat mereu. „Eu cred că aceasta este o chestiune politică. Nu sunt în drept să dau comentarii. Din câte am înțeles, bașcanul a adresat amendamentele Adunării Populare. Când APG-Y le va lua în dezbatere, vom vedea și vom decide ce fel de amendamente sunt acestea”, a declarat Caraivan.

Deputatul în APG-Y și ex-procurorul Găgăuziei Gheorghe Leiciu crede că amendamentele Irinei Vlah sunt, „în principiu”, juste și anticipează o posibilă susținere a proiectului de lege din partea corpului de deputați regionali.

„Două procuraturi”

O serie de politicieni moldoveni și foști demnitari au întâmpinat critic propunerile Irinei Vlah, considerând că acestea contravin legislației în vigoare. În special, fostul ministru al Justiției Ion Păduraru a amintit că, în timpul reformei justiției din anii 1995 – 1996, la solicitarea conducătorilor Gagauz-Yeri, s-a decis numirea judecătorilor, de nivelul întâi și doi, la fel ca și a procurorilor, numai dintre candidații confirmați de APG-Y. Ulterior, Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională (CC), care a considerat că această situație contravine Constituției.

Ex-ministrul mediului și ex-vicepreședinte al partidului liberal Valeriu Munteanu a opinat în rețelele sociale că, în cazul adoptării amendamentelor propuse, „în Moldova vor exista două procuraturi generale”, iar procuratura Gagauz-Yeri, „din punct de vedere al procedurii, se va supune doar indicațiilor politice ale APG-Y și bașkanului”. El încă a mai presupus că „în viitorul apropiat vor apărea și alte proiecte de legi, vizând Curtea Constituțională, Serviciul de Informații și Securitate, poliție”, ceea ce ar fi necesar „pregătirii de așezare federativă a Republicii Moldova”.

Irina Vlah a declarat pentru IPN că proiectul de lege provine „categoric din discuțiile din ultimii ani privind competențele autonomiei, reflectate în Legea cu privire la statutul juridic special al Gagauz-Yeri. Solicitată să-și expună opinia referitor la temerile lui Valeriu Munteanu, guvernatorul autonomiei a declarat că „nu consideră de cuviință să comenteze speculațiile și fanteziile politice ale unor foști politicieni”.

Citiți mai multe pe IPN.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!