Liuba Șova

Șova este, începând cu 1994, lector în cadrul catedrei de Drept Constituțional și Drept Administrativ, iar din 2010, lector superior în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept a Universității de Stat. Între 2005 și 2007 a fost consilier al președintelui Curții Constituționale, funcție ocupată atunci de Victor Pușcaș.

Liuba Șova este autoarea mai multor publicații despre refugiați și a dreptului de azil. Ea este autoarea unei lucrări intitulate „Atribuțiile Președintelui”, publicată în anul 2000.

Lectora în drept deține și diploma Ministerului Educaţiei „Pentru contribuţii la educarea cadrelor în domeniul juridic”, obținută în 2011.

Nicolae Roșca

Roșca este avocat, profesor universitar, șef al catedrei Dreptul Antreprenoriatului la Universitatea de Stat din Moldova (USM) din anul 2016. Din anul 1992 activează ca profesor la Facultatea de Drept a USM.

Acesta este însă strâns legat de Partidul Acțiune și Solidaritate, al cărei președintă este Maia Sandu. La congresul din luna mai 2016 al PAS, Nicolae Roșca a fost ales membru al Biroului Permanent al formațiunii. De menționat că prim-ministra nu a participat la proba interviului în cazul lui Roșca.

Potrivit Moldova Curată, Roșca a candidat pe lista PAS la alegerile parlamentare din luna februarie. În declarația de avere depusă la CEC în campania electorală 2019, candidatul declară un salariu de 263 032 de lei pentru anii 2017 – 2018, un teren intravilan și două apartamente, unul dobândit în 1995 și altul în anul 2000, pe care le deține împreuă cu alte persoane. Candidatul are în proprietate un autoturism Toyota Carolla, fabricat și procurat în anul 2010, care l-a costat 13 000 de euro.

El nu se numără printre donatorii PAS în campaniile electorale din anii 2016 și 2018.

Eduard Serbenco

Serbenco a fost viceministru al Justiției din 2015, rămânând în această funcție și după instituirea Guvernului Filip, la începutul lui 2016. Ulterior, acesta a rămas în funcția de secretar de stat al Justiției, funcție pe care o ocupă din 2017.

Oficialul este și reprezentantul Guvernului la Curtea Constituțională, post deținut din 2017.

În ultima sa declarație de avere pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, completată în 2018, Serbenco declară un salariu de la MJ de 344.771 pe an, adică în jur de 29.000 de lei.

Acesta deține un apartament și o casă de locuit. Despre casa sa scrisese și portalul Mold-Street.com. Aceasta ar avea 239,1 metri pătrați, estimată cadastral la aproape jumătate de milion de lei.

„Astăzi, CC s-a pomenit într-o situație fără precedent sau, altfel zis, în situația anului 1995, când s-a purces pentru prima dată la construcția autorității de jurisdicție constituțională în țara noastră. Marea provocare căreia trebuie să-i facă față autoritățile cu drept de numire a judecătorilor CC constă în a asigura funcționalitatea acesteia în condițiile fracturii totale de continuitate ce s-a creat. Îmi permit să cred că studiile urmate, experiența de muncă și cunoștințele acumulate mă recomandă ca pe un candidat potrivit pentru funcția anunțată. Spun asta cu toată modestia”, se arată în scrisoarea de motivare a lui Serbenco.

Vladimir Grosu

Unul dintre candidații remarcați și evaluați de Guvern a fost un candidat deja ales la CC din partea Parlamentului, Vladimir Grosu. Din 2011 până în 2015, Grosu a ocupat funcția de viceministru al Justiției, iar în 2015 a devenit șef la minister în Guvernul Gaburici, fiind propus în funcție de PLDM.

Într-o anchetă din martie 2015 a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă, se arăta că Vladimir Grosu a ajuns la şefia ministerului Justiției şi datorită PCRM-ului.

Din decembrie 2006 până în iunie 2011, Vladimir Grosu a fost reprezentant al Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. El a fost numit în această funcție de fostul prim-ministru Vasile Tarlev, pe vremea guvernării comuniste.

Vladimir Grosu era agent guvernamental și în perioada maltratărilor participanților la protestele din 7 aprilie 2009. Atunci Curtea a acceptat examinarea în regim de urgență a cazurilor de tortură, iar agentul guvernamental urma să vină cu o explicație din partea Guvernului. Mai târziu, avocatul Vitalie Nagacevschi, președintele comisiei parlamentare de investigare a evenimentelor din 7 aprilie, declara că Grosu scria la CEDO că nimeni nu a fost maltratat la 7 aprilie, scrie Moldova Curată.

Procesul de numire a noilor judecători s-a declanșat la scurt timp după ce președintele Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, și-a dat demisia pe 20 iunie. Pe 26 iunie, i-au urmat exemplul și ceilalți judecători de la Înalta Curte.

Totul după ce Comisia de la Veneția a constatat că instabilitatea politică din țară „a fost cauzată de acțiunea coordonată la viteza luminii a Partidului Democrat și a Curții Constituționale din 7 iunie”.