Pentrul anul 2019, de exemplu, calendarul „Pomul Vieții” 2019 conține 30 de evenimente, inclusiv 6 evenimente culturale, 9 evenimente vitivinicole, 11 evenimente de folclor și tradiții și 4 evenimente sportive.


Totuși, acestea nu sunt nici pe departe toate festivalurile cu care se poate mândri țara noastră.

De la fructe de mare - la bordeie și... caș 

De exemplu, pe 11 august în inima capitalei se va ține Festivalul midiilor și stridiilor, iar pe 25 august la Complexul Istoric Manuc-Bey va avea loc Festivalul Fructelor de mare. Organizatorii promit că vor fi pregătite 3 tone de fructe de mare, iar vizitatorii se vor putea delecta cu rețete mediteraneene la prețuri accesibile.

Pe 18 august la Durlești va fi organizat Festivalul Strugurilor Timpurii. Potrivit organizatorilor, evenimentul este destinat promovării producătorilor locali de struguri și alte fructe de sezon și produselor de calitate ale acestora.

Tot pe 18 august, în capitală, va avea loc Festivalul Familiilor Fericite pentru Cuplurile Căsătorite. Evenimentul pare să se adreseze în special persoanelor căsătorite.

În luna mai, în localitatea Hâjdieni din raionul Glodeni a avut loc „Festivalul Cașului”. La eveniment au participat producători de caș, meșteri populari dar și oaspeți din toată țara.

Tot în luna mai în satul Țâra, raionul Florești a avut loc „Festivalul Bășcuțelor”. Locuințele vechi săpate în pământ și stânci care s-au mai păstrat în această localitate au atras sute de oameni din întreaga țară. În mod tradițional, cei prezenți la sărbătoare au putut să guste din bucatele tradiționale gătite de gospodinele din localitate.

Cine poate organiza un festival și ce reguli trebuie să respecte?

Potrivit legislației Republicii Moldova în țara noastră nu există restricții în ceea ce ține de organizarea evenimentelor sociale. Totuși, cei care își propun să pună pe roate un festival trebuie să înfrunte mai multe filtre birocratice. Printre acestea: obținerea unui permis de la autoritățile locale, asigurarea evenimentului cu asistență medicală de urgență, dar și cu prezența oamenilor legii care să vegheze securitatea festivalului. 

Am încercat să aflăm de la șefii de la Ministerul Culturii mai multe detalii despre regulile pe care trebuie să le respecte și condițiile pe care trebuie să le întrunească cei care organizează astfel de evenimente. Deși am specificat termenul util în care am avea nevoie de un răspuns, până la momentul publicării materialului, răspunsul așa și nu a venit.

Ce e scris cu penița - departe de realitate...

De faptul că regulile în țara noastră sunt scrise bine și pronunțat nu se îndoiește nimeni. Totuși, atunci când vine vorba de implementare, realitatea îi ia de multe ori pe nepregătite pe organizatori.

„Problema nu este în reguli, ci în lipsa susținerii logistice și financiare. Pentru că evenimentele sociale deseori sunt evenimente cu acces gratuit și în acest caz trebuie să cauți parteneri și sponsori care să acopere cheltuielile logistice și, cel puțin, remunerările celor implicați. Regulile sunt în ordine atâta timp cât sunt pe foaie, dar în aplicare nu este funcțional pe alocuri. De exemplu, chiar dacă depui demers la Primărie cu câteva luni înaintea evenimentului (în răspunsul cărora scrie la care instituții mai trebuie să te adresezi, pe baza emersului) - răspunsul îl primești cu cel mult o săptămână înainte, deci nu ai certitudinea că evenimentul va fi aprobat, dar promovarea și organizarea, de fapt, încep cu câteva luni înainte”, explică Nata Levițchi, organizatoare de evenimente.

Conform protocolului, asistența prespitalicească este unul dintre criteriile importante pe care trebuie să le bifeze cei care au pus la cale un festival. Nici aici problemele nu întârzie să apară, spun organizatorii:

„Asistența medicală trebuie achitată prin contract, iar răspunsul primit pe ultima sută de metri înainte de eveniment a fost că nu pot asigura cu ambulanță pentru câteva ore, chiar dacă sunt achitați. Noroc că avem și alternative private, care, spre mirarea noastră, au costat mai puțin. Ar fi foarte încurajator dacă APL ar veni cu suport: logistic, de proceduri”.

O altă problemă pe care o listează organizatorii de evenimentele sociale și gratuite - sunt oamenii.

„Beneficiarii evenimentelor cred, nu toți, ce e drept, că toți li-s datori, caută să treacă de 5 ori pe la standurile cu gratuități, sunt nemulțumiți de orice. Nu cred că voi spune o noutate - dar deseori se mai fură logistica, iar lăsatul gunoiului pe jos, din păcate, este încă un obicei prost cu care ne confruntăm foarte des”, a adăugat Nata Levițchi.

Organizatoarea susține că deși apariția evenimentelor nișate, pentru toate gusturile, este salutabilă, abundența acestora le face deseori să se suprapună:

„Există sezon de vârf a evenimentelor (de regulă în mai, octombrie și decembrie sunt câte 3-4 evenimente interesante în aceeași zi), multe evenimente se suprapun. Cineva din colegi a propus să fie creat un calendar de evenimente, care să fie afișat pe internet, inclusiv pentru turiști, care ar fi comod, inclusiv pentru organizatori pentru a nu ne suprapune cu evenimentele. Susțin cu mare drag această idee, dar și aici e nevoie de suportul și organizarea din partea instituțiilor responsabile ale statului”.

Directorul adjunct al Proiectului de Competitivitate al USAID, Diana Lazăr a declarat pentru Agora că deși festivalurile sporesc interesul turiștilor pentru țara noastră, cantitatea numerică a acestora nu este nici pe departe un garant al calității. Experta este de părere că evenimentele sociale trebuie să fie organizate la cel mai înalt nivel, pentru a reuși să impresioneze atât vizitatorii țării cât și pe rezidenții ei. De asemenea, Lazăr susține că evenimentele care ne subliniază identitatea națională au șanse mai mari să reziste în timp, în comparație cu festivalurile care apar precum ciupercile după ploaie și dispar peste noapte.

Recent, Magenta Consulting a realizat un studiu intitulat „Sondajului turiștilor la frontieră la ieșirea din R. Moldova", 47% dintre turiștii care ajung în Moldova vin să guste vinul moldovenesc, iar 37 la sută - să viziteze vinăriile din ţară.

Totodată, 37% dintre cei chestionați au menționat că au venit din dorința de a vizita monumentele din R. Moldova, 33 la sută pentru că au văzut poze în internet și au rămas intrigați de frumusețea locurilor. De asemenea, o treime dintre cei intervievați au spus că au venit din dorința de a afla mai multe despre obiceiurile și tradițiile locului.

Pe de altă parte, rezultatele sondajului au scos în evidenţă faptul că, deși impresia generală despre Moldova a turiștilor este una bună, atât turiștii străini, cât și cei din diasporă, sunt nemulțumiți de infrastructură, accesul la informație pentru turiști și altele.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!