„Există bune practici care așa și rămân unitare. Mai mult decât atât, sunt bune practici care cu greu ajung să fie acceptate în sistem și, pentru că nu există suficient sprijin, se întâmplă ca nu neapărat să fie transmise”, a comunicat, în deschiderea evenimentului, ministra Educației, Culturii și Cercetării, Liliana Nicolaescu-Onofrei

Discuțiile s-au axat însă mai mult pe implementarea curriculumului și a viziunii predării.

„Și această ediție 2019 a curriculumului va trebui îmbunătățită, de aceea nu ne-am apucat de concursuri de manuale și nu vom face manuale după acest curriculum până când nu vom avea o aplicare practică. La îmbunătățirea curriculumului vor contribui atât cadrele didactice, cât și părinții ca să avem niște documente în baza cărora să putem schimba ceva”, a spus Onofrei.

Speakerii au ajuns la concluzia că modul de predare adesea contează mai mult decât materia predată. 

Generația aceasta de elevi e total diferită. Am avut un părinte care a spus că „Nu vreau să învețe copilul meu și să-i fie predat așa cum mie mi s-a predat 30 de ani în urmă. Copilul meu este diferit, vreau să-l păstrați așa cum este”. De asta foarte mult contează procesul de predare, implementarea oricărui curriculum, cât de bun nu ar fi el”, consideră Inga Chiosa, directoarea-adjunct a Școlii Internaționale „Heritage”.

„Cred că școala se gândește foarte mult la necesitățile tuturor în afară de cele ale copilului și pedagogii nu sunt pregătiți să vadă personalitatea din spatele fiecărui copil. A doua e că însăși curricula nu te pregătește pentru viitor. Eu o consider destul de învechită”, consideră bloggera Diana Ivanov.

Alți participanți au apreciat discuția în public al curriculumului, dar au pus accent pe implementarea lui corectă. 

„Noi nu putem să luăm un curriculum dintr-o țară foarte dezvoltată cum ar fi Finlanda, Canada, SUA sau Singapore, șamd, liderii pe anumite domenii din educație și să-l implementăm în RM că nici nu ar fi specific pentru noi și nici nu am avea cadre didactice care să-l implementeze. Și asta e o problemă mare. Atunci când se creează un curriculum, noi nu putem să includem tot ce dorim într-un curriculum dacă nu ne gândim și mai departe cum va fi el implementat”, consideră Daniela Munca-Aftenev, președinta Academiei de Inovare și Schimbare prin Educație.

Au existat voci care au sugerat nu doar înnoirea curriculumului, ci și crearea oportunităților pentru elevii din toată țara.

„Diferența dintre oportunitățile și șansele de studii la sate și cele din oraș, pentru că Chișinăul nu este toată Moldova. Și de multe ori se vede discrepanța asta, prăpastia asta. Eu personal făceam prin clasa a noua și nu aveam microscop în clasă și nu știam ce e asta”, spune participantul Ion Dabija.

Proiectul ON&OFF the Record va continua cu încă trei ediții, în acest an. 

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!