Potrivit legii, judecătorul Curții Constituționale poate deține această funcție pe durata a două mandate. Prevederea a fost subliniată, într-o postare pe Facebook, de președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea. Și asta pentru că, anterior, Dumitru Pulbere a fost numit în fotoliul de magistrat constituțional de două ori: pe 19 februarie 2001 și pe 23 februarie 2007.

Postarea lui Gribincea a provocat dezbateri. Fostul ministru al Justiției, numit de Guvernul Sandu, dar care peste câteva zile și-a dat demisia, Stanislav Pavlovschi, a spus că prevederea nu se aplică în acest caz.

„Art. 5 alin. 2, care stipulează ca judecătorii CC pot deține aceeași funcție pe durata a două mandate, se referă doar la JUDECĂTORII Curții, deci, la cei activi, care se află în exercitarea funcției. Pulbere nu se afla în exercitarea funcției și nu poate fi considerat drept „judecător” în sensul art. 5 alin. 2 și, prin urmare, restricția art. 5 alin. 2 nu îi este aplicabilă”, a menționat Pavlovschi.

„Norma dată nu face nici o excepție și nu lasă loc pentru interpretările pe care le faceți dvs și probabil le vor face cei care vor vota în Parlament. Standardele internaționale în domeniu recomandă limitarea la un singur mandat pentru judecătorii Curților Constituționale. Dl Pulbere a fost deja judecător „în funcție” două mandate. După numirea în funcție, va ocupa deja a treia oară. Dacă mergem pe logica dvs, o persoană poate ocupa această funcție pentru un număr nenumărat de ori”, a reacționat avocatul Andrei Bivol.

Pe 15 august, deputații Vlad Batrîncea (PSRM), Alexandru Slusari (PPDA) și Mihail Popșoi (PAS) au înregistrat o inițiativă legislativă, potrivit căreia Dumitru Pulbere și Domnica Manole sunt candidații Parlamentului pentru funcțiile de magistrați constituționali.

Asta chiar dacă, la 24 iulie curent, Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități i-a desemnat câștigători ai concursului pentru funcția de judecători ai CC pe Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu.

Potrivit legii, Curtea Constituțională se compune din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiți de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Amintim că, pe 20 iunie, președintele Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, și-a dat demisia. Pe 26 iunie, i-au urmat exemplul și ceilalți judecători de la Înalta Curte. Totul după ce Comisia de la Veneția a constatat că instabilitatea politică din țară „a fost cauzată de acțiunea coordonată la viteza luminii a Partidului Democrat și a Curții Constituționale din 7 iunie”.