Așadar, potrivit Legii cu privire la Curtea Constituțională, instituția e formată din șase judecători, numiți pe un mandat de șase ani. Doi sunt selectați și numiți de Guvern, doi – de Parlament și alți doi – de Consiliul Superior al Magistraturii.

Legea spune că președintele CC este ales prin vot secret, cu majoritatea de voturi ale celor șase judecători, însă pe un termen de trei ani. Numărul de candidați pentru acest fotoliu este nelimitat.

Dacă la primul tur de scrutin candidaţii nu întrunesc majoritatea de voturi, se va proceda la al doilea tur şi va fi ales preşedinte judecătorul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. Iar dacă la cel de-al doilea tur candidaţii întrunesc acelaşi număr de voturi, preşedintele va fi ales prin tragerea la sorţi între candidaţi.

Totodată, se alege și un judecător care va exercita funcţiile preşedintelui în timpul absenţei acestuia.

Președintele CC convoacă Curtea şi prezidează şedinţele acesteia, coordonează activitatea instituției şi repartizează cauzele spre soluţionare, reprezintă Înalta Curte în faţa autorităţilor publice din ţară şi străinătate.

De asemenea, constată cazurile de încetare a mandatului judecătorului şi sesizează autoritatea publică ce l-a selectat ca să numească altul în loc, exercită conducerea generală a Secretariatului CC, angajează şi eliberează din funcţie lucrătorii Secretariatului, depune spre aprobare la CC regulamentul Secretariatului, organigrama, statul lui de funcţii, regulamentul Consiliului ştiinţific-consultativ de pe lângă Curtea Constituţională și aprobă regulamentul compartimentelor Secretariatului.

Președintele CC organizează și implementează sistemul de management financiar și control intern și poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului instituției și a patrimoniului public aflat în gestiune. La fel, emite ordine şi dispoziţii.

Pe 6 august 2019, cei șase magistrați ai Curții Constituționale au depus jurământul, conform Constituției, în plenul Parlamentului și în fața președintelui Republicii Moldova. 

AGORA amintește că pe 20 iunie, fostul președinte al Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, și-a dat demisia. Pe 26 iunie, i-au urmat exemplul și ceilalți judecători de la Înalta Curte. Totul după ce Comisia de la Veneția a constatat că instabilitatea politică din țară „a fost cauzată de acțiunea coordonată la viteza luminii a Partidului Democrat și a Curții Constituționale din 7 iunie”.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!