Pentagonul a declarat luni că a testat o rachetă de croazieră cu configuraţie convenţională care şi-a atins ţinta după mai mult de 500 kilometri (310 mile) de zbor, primul test de acest tip de la încetarea tratatului istoric de dezarmare nucleară în această lună.

Testul a urmat retragerii oficiale la 2 august a SUA din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) din perioada Războiului Rece, după ce au acuzat Rusia de încălcarea pactului, acuzaţie respinsă de Moscova.

Putin, care s-a exprimat de la Helsinki unde efectuează o vizită, a declarat că Washingtonul şi-ar putea utiliza sistemele existente în România şi Polonia pentru a lansa această rachetă, ceea ce înseamnă că ar putea să o desfăşoare uşor şi rapid dacă ar dori.

„Lansările acestei rachete pot fi efectuate de pe sistemele de lansare amplasate deja în România şi Polonia. Nu trebuie să schimbe decât software-ul. Şi nu cred că partenerii noştri americani vor informa nici măcar Uniunea Europeană în această privinţă. Aceasta implică noi ameninţări pentru noi, la care trebuie să reacţionăm”, a spus Vladimir Putin.

Rusia trebuie să răspundă într-un mod adecvat şi simetric la aceste ameninţări, a precizat Putin, citat de TASS, asigurând că securitatea Rusiei în contextul dezvoltării noii rachete de către SUA va fi asigurată în mod fiabil. Rusia va dezvolta rachete cu raza medie şi scurtă de acţiune, dar nu le va desfăşura până când Statele Unite nu o vor face, a afirmat preşedintele rus Vladimir Putin într-o conferinţă de presă cu omologul său finlandez Sauli Niinistö.

SUA au declarat că nu au planuri iminente de a desfăşura noua rachetă terestră la bazele de lansare din Europa.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!