În acest context, întrebarea pe care și-o pune antreprenoarea este: În ce măsură un cost fiscal de aproximativ 74.1%, aplicabil pentru aproape orice beneficiu salarial acordat angajaților, poate stârni interesul investitorilor străini de a-și dezvolta afacerea în Republica Moldova sau poate să atragă noi investiții?

FACILITĂȚILE FISCALE APLICABILE TICHETELOR DE MASĂ ACORDATE CA ȘI BENEFICII SALARIALE: GURA DE OXIGEN MULT AȘTEPTATĂ DE INVESTITORI

Introducerea legislației tichetelor de masă la 1 ianuarie 2018 în paralel cu introducerea de facilități fiscale aplicabile, a reprezentat o mare gura de oxigen pentru acei angajatori care se luptă lunar cu retenția personalului, crearea de noi locuri de muncă sau plata integrală a tuturor taxelor către bugetul de stat, consideră Oana Motoi.

„Acordarea de tichete de masă angajaților reprezintă una din cele mai vechi și populare măsuri cu impact direct în macroeconomia unei țări implementată la nivelul statelor europene. Prima țară care a adoptat această măsură este Marea Britanie la scurt timp după încheierea celui de al doilea Război Mondial cu scopul de a permite angajatorilor să acorde angajaților acces la o masă completă în timpul zilei de lucru. În prezent, tichetele de masă sunt acordate potrivit legislației în peste 40 de țări, fiecare țară având implementate diverse facilități fiscale aplicabile angajatorilor ce au ca și componentă salarială inclusiv acordarea de tichete de masă”, menționează vicepreședinta AIR.

În context, sursa aduce exemplul țării vecine România. „Cadrul legislativ aferent tichetelor de masă a fost adoptat în România în anul 1998, iar până în anul 2010, angajatorii ce acordau tichete de masă beneficiau de o scutire totală de taxe (nu plăteau nici impozit pe venit, nici contribuții sociale). La 12 ani de la implementarea acestui sistem, România a decis impozitarea acestui beneficiu strict cu impozitul pe venit, 16% cota unică la acel moment, 10% în prezent. Pornind de la un numar de 130.000 de oameni beneficiari ai tichetelor de masa în primul an, în prezent peste 2,1 milioane de oameni au ca și componentă salarială tichete de masă. La momentul implementării acestui sistem, România, ca și țară, se află într-o situație economică nu foarte favorabilă, cu o datorie externă destul de ridicată și cu o lipsă de încredere acută din partea investitorilor străini aflați în țară. Cu toate acestea, viziunea pe termen lung a guvernării de la acel moment a condus la implementarea legislației tichetelor de masă, măsură ce s-a dovedit a fi un succes total pentru țară”, mai adaugă Oana Motoi.

Efectele pozitive resimțite de România pe parcursul celor 20 de ani de la implementarea legislației privind tichetele de masă au fost reconfirmate de o propunere înaintată recent de anumiți deputați din România pentru solicitarea creșterii valorii nominale a tichetelor de masă de la 15.18 RON la 20 RON. Argumentele invocate de către aceștia reflectă în mod concret impactul implementării legislației privind tichetele de masă concomitent cu facilitățile fiscale aferente care la pachet produc un efect de rostogolire pe șase valuri succesive de impuls economic. Potrivit inițiatorilor propunerii legislative, pentru fiecare RON acordat în tichete de masă, statul va încasa 40 de bani (generând astfel o rată de impozitare de circa 40%).

Printre argumentele invocate în Expunerea de Motive ale propunerii legislative, se numără creșterea cifrei de afaceri la nivelul comercianților de produse alimentare, restaurante, cantine iar 15% din cifra de afaceri a acestor jucători din piață este reprezentată de veniturile ce provin din comercializarea produselor pe bază de tichete de masă, responsabilizarea inclusiv a personalului angajat generată de corelarea acordării tichetelor de masă cu zilele de muncă efectuate, prin reducerea absențelor neplanificate de la locul de muncă, disciplinarea obiceiurilor (calitate, regularitate, continuitate) de servire a mesei cu impact favorabil asupra sănătății și calității vieții salariaților și a membrilor familiilor acestora; astfel printr-o nutriție mai bună, productivitatea va crește, în timp ce cheltuielile cu medicamentele și în sectorul public de sănătate vor scădea, diminuarea fenomenului muncii neformalizate, scăderea economiei subterane, descurajarea muncii la negru și transparența veniturilor prin circuitul tichetelor de masă.

„Cu alte cuvinte, experiența României a demonstrat, în mod practic, avantajele pe care sistemul public le poate avea în situația adoptării unor măsuri similare. Investitorii pentru a scoate bani din buzunar trebuie sa aibă o motivație. Istoria a demonstrat că acordarea de facilități fiscale atrage implicit investiții, iar cazul României este unul dintre cele mai concludente în acest sens”, subliniază Oana Motoi. 


IMPACTUL MODIFICĂRII REGULILOR DE JOC ÎN REPUBLICA MOLDOVA CU PRIVIRE LA TICHETELE DE MASĂ

În contextul discuțiilor legislative actuale din Republica Moldova, vicepreședinta AIR spune că trebuie să ne întrebăm dacă schimbarea regulilor de joc la numai un an de la implementare va fi benefică din punct de vedere macroeconomic pentru Republica Moldova sau va îndepărta și mai tare nu doar investitorii deja prezenți, dar și pe cei ce studiază posibilitatea de a-și extinde afacerile pe teritoriul țării?

„Urmare a discuțiilor purtate cu membrii și cu mediul de afaceri nu doar local, dar și din Romania, Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova atrage atenția că schimbarea legislației după doar un an de la adoptare, lege în baza căreia operatorii de tichete de masă au decis să investească milioane de euro în Republica Moldova, ar putea avea un impact macroeconomic nefavorabil și va transmite un semnal îngrijorător, atât investitorilor deja prezenți, cât și celor ce studiază oportunitatea de a investi în Republica Moldova”, punctează vicepreședinta AIR.

Amintim că la 16 august curent, Parlamentul de Chișinău a aprobat în lectură finală propunerea Ministerului Finanțelor privind impozitarea tichetelor de masă. Inițiativa a trezit nemulțumirea mai multor agenți economici, dar și asociații de business.

Argumentul Ministerului Finanțelor a fost că această măsură și alte câteva modificări fiscale sunt necesare pentru a asigura plata salariilor și pensiilor.

„În octombrie 2018, concomitent au fost scăzute impozitele și crescute salariile, totodată, au fost oferite o serie de cadouri electorale. Chiar și atunci lumea conștientiza, că această notă de plată va veni. Ministerul Finanțelor s-a pomenit în situația când trebuie să rezolve consecințele. Acum trebuie să întreprindem măsuri de urgență”, a declarat ministrul Finanțelor, Natalia Gavriliță.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!