Întrebați de ce strada 31 august a fost numită astfel și ce sărbătorim în această zi, o parte din trecători au ezitat să răspundă: „31 august? ... ”, „Cer scuze. Mă grăbesc la serviciu”, „Ziua Independenței. Mă scuzați dar mă grăbesc”, „În această zi?... Eu nu știu”, „Sincer nu știu. Dar eu foarte tare mă grăbesc...la lucru”, „31 august? Ziua Independenței”, au fost câteva din răspunsuri.

Totuși, sunt și chișinăuieni care cunosc de ce avem o astfel de stradă în capitală: „Sărbătorim Limba Noastră Română. Am emoții de mândrie și de supărare, pentru că nu vrem să numim limba nostră - română, ne este rușine. Engleza are nume, franceza are nume, nu și limba noastră”, spune o doamnă.


„Această stradă a fost numită astfel în cinstea sărbătorii Limba Noastră. Sunt foarte mândru și-mi place foarte mult. O limbă care face parte din grupul limbilor latine”, spune cu mândrie un tânăr.

„Este numită în cinstea zilei limbii române, declarată după evenimentele din 1989. Sper ca la toți să ajungă ideea că noi vorbim limba română, suntem români și să nu se mai promoveze această dublă identitate de limbă română și limbă moldovenească”, este convinsă o domnișoară.

„31 august este ziua în care a fost adoptat alfabetul latin, în 1989. Am sentimente de mândrie și împlinire a unui adevăr care trebuia să fie până la urmă”, afirmă un tânăr.

Printre trecători am întâlnit și oameni care au participat la Marea Adunare Națională

„Le-am trăit atunci. Am fost pe piață, așa că le știu acele emoții. Am dormit sub monument la Parlament”, își amintește un domn, iar soția sa adaugă: „Ar trebui să repetăm emoțiile de atunci. Generația de azi să aibă acele emoțiile și să ducă la bun sfârșit ce am început atunci, că văd că „se duce de râpă” țara și lucrul început de noi”.

Am întâlnit și turiști pe strada 31 august 1989 care cunosc însemnătatea acestei zile.

„Sunt din Ucraina. Din câte eu cunosc este Ziua Limbii de Stat în Moldova. Toți iubesc această limbă. Și eu o învăț. În Ucraina nu este așa sărbătoare”, spune o doamnă din Ucraina.

„31 august este Ziua Limbii ce o vorbiți. Sunt oaspetele orașului vostru. Admir arhitectura orașului. Sunt din Rusia. În Rusia este Ziua Independenței, ziua Drapelului, iar Ziua Limbii nu este”, spune un turist din Rusia.

Pe aceeași stradă se află clădirea Uniunii Scriitorilor și muzeul Național de Literatură, „Mihail Kogâlnicianu”. Pe clădire am văzut o plăcuță pe care era scris: „În această casă au avut loc primele manifestări pentru oficializarea limbii române și revenirea la alfabetul latin care au marcat începutul renașterii naționale basarabene din deceniul 9 al sec. XX”. În muzeul de literatură l-am întâlnit pe scriitorul Vasile Malanețchi care ne-a vorbit despre limba română ca tezaur a unui neam și importanța zilei de 31 august.

„Atunci când s-au produs evenimentele erau de fapt clipe trăite, pline de emoție, pline de încărcătură simbolică. Trebuie să nu fii om și să nu fii iubitor de limba ta și de strămoșii tăi ca să o vorbești cu neglijență și cu elemente străine, cum se mai întâmplă de fapt și astăzi. În acest răstimp de 30 de ani s-a făcut un salt mare în ceea ce privește cunoașterea limbii române de către băștinași și străduința de a o vorbi cât mai frumos, cât mai corect”, a spus scriitorul.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!