„Evaluarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție se va efectua în baza următoarelor principii: evaluarea imparțială și obiectivă a fiecărui judecător, tratamentul egal al tuturor judecătorilor, prin aplicarea în mod nediscriminatoriu a metodologiei și criteriilor de evaluare, transparență, prin publicarea informațiilor referitoare la modul de organizare și desfășurare a evaluării, precum și a rezultatelor evaluării”, se arată în proiectul de reformare a Curţii Supreme de Justiţie.

De asemenea, potrivit documentului, dacă judecătorul Curții Supreme de Justiție refuză evaluarea sau nu se prezintă la evaluare până la data stabilită de Comisia de evaluare, are dreptul la demisie:

„Cererea de demisie se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care urma să fie evaluat”.

Judecătorii care vor activa la Curtea Supremă de Justiție începînd cu 1 ianuarie 2020 vor fi aleși de o Comisie de evaluare compusă din 20 de membri. Potrivit proiectului, aceștia vor fi desemnați de Parlament, de Președinte, de Guvern, de CSM, de Consiliul Superior al Procurorilor și de Platforma Națională din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic.

De asemenea, ministrul Justiței, în baza propunerilor primite de la organizațiile internaționale și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova vor propune 6 experți străini, ce se bucură de o reputație ireproșabilă și au cel puțin 10 ani de experiență în domeniul dreptului.

În urma evaluării judecătorului Curții Supreme de Justiție, membrii Curții colegiul de evaluare vor întocmi un raport motivat. Documentul va constata dacă judecătorul a promovat sau nu evaluarea.

Judecătorul evaluat poate contesta decizia în termen de trei zile lucrătoare.

Dacă la Curtea Supremă de Justiţie rămân posturi vacante de judecător, Comisia de evaluare va organiza un concurs pentru suplinirea acestora.

AGORA amintește că începând cu schimbarea guvernării în anul 2009, reforma justiţiei a figurat în topul priorităţilor din programele de guvernare ale tuturor celor trei guverne de la Chişinău. Un studiu CRJM arată că Strategia de Reformă a Sectorului Justiției (SRSJ) a fost adoptată abia în noiembrie 2011, peste mai mult de doi ani de la schimbarea guvernării. Din cauza intrării în vigoare întârziate a planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ, implementarea efectivă a acesteia a început abia în iunie 2012. Pe de altă parte, se pare că în implementarea SRSJ autorităţile moldoveneşti au contat prea puţin pe resursele proprii şi prea mult pe asistenţa externă.

În 2017, UE a anunțat că nu va transfera o ultimă tranșă de bani pentru a sprijini reformele în justiție, pentru că autoritățile nu au îndeplinit condițiile pentru a primi acești bani.