Igor Munteanu a enumerat o serie de ilegalități care ar fi fost comise de stat în procesul de scoatere la privatizare a companiei avia.

„Până la privatizare, întreprinderea înregistra datorii de 1,3 miliarde de lei. Datoriile au fost înregistrate pe fundalul creșterii numărului de pasageri. Dublarea numărului de pasageri ar trebui să însemne dublarea câștigurilor. Compania a fost gestionată de un director interimar fără desfășurarea unui concurs. Din 2014, nu mai există niciun raport de audit extern,  chiar dacă astfel de servicii au fost contractate și achitate. Caietul de sarcini a fost prezentat într-un singur exemplar și unei singure companii și doar în limba română. Evaluarea a fost efectuată într-o manieră neadecvată. Calitatea evaluării a influențat prețul cu care a fost scoasă la privatizare compania”, a declarat deputatul.

Acesta a mai spus că modul de privatizare ales de Agenția Proprietăți Publice (APP), și anume prin concurs comercial, a fost unul incorect. „Privatizarea bunurilor de o importanță deosebită pentru economia națională se face prin proiecte individuale”, a explicat el.

„Prezentarea ofertelor la concursul comercial a fost de doar 39 de zile. Pentru expunerea la privatizare erau însă recomandate nouă luni. Un investitor de bună credință necesită un termen pentru buna informare. Autoritățile s-au grăbit.

Măsurile de atragere a potențialilor cumpărători s-au limitat la cerințele minime ale cadrului legal. Autoritățile s-au rezumat la publicarea unui comunicat public, la desfășurarea unei conferințe de presă și la expedierea comunicatului în română, rusă și engleză ambasadelor din RM. De regulă, în asemenea cazuri, statele publică anunțuri în reviste de specialitate de talie internațională”, a menționat Munteanu.

Președintele comisiei de anchetă a declarat că autoritățile ar fi știut din timp care va fi cumpărător întreprinderii „Air Moldova”.

„A fost o companie proaspăt formată cu un capital de 500 de mii de lei care își asuma obligația de a achita datoria de 1,3 miliarde de lei. Guvernul condus de dl Pavel Filip a admis riscul de neonorare a obligațiilor contractorului. La aproape un an de la privatizare, situația nu s-a îmbunătățit fundamental. Conform informațiilor APP, suma datoriilor nu au suferit schimbări esențiale, iar noii proprietari nu au atras investiții. Contractul de vânzare – cumpărare nu include termen fix privind obligația de returnare a datoriei de 1,3 miliarde de lei. Autoritățile care au inițiat privatizarea nu au depus suficiente eforturi privind monitorizarea obligațiunilor ulterioare privatizării”, a spus el.

Igor Munteanu a menționat că Ministerul Economiei ar trebui să verifice, printr-un audit complex, audit starea fondurilor învestite și îndeplinirea obligațiilor de către cumpărătorul „Air Moldova”. „Conform contractului de privatizare, compania care a cumpărat această proprietate din partea statului are obligația ca, timp de trei ani, să se afle sub regim de monitorizare. Compania nu poate să gajeze și să înstrăineze bunul în această perioadă fără acordul RM. Auditul este extrem de necesar”, a punctat el.

La audierile organizate de comisie nu au venit patru persoane din cele 18 invitate. Este vorba de fostul premier Pavel Filip, ex-ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, dar și doi reprezentanți ai companiei care a privatizat „Air Moldova”. Citește și: Un deputat PDM a părăsit ședința comisiei de anchetă privind privatizarea „Air Moldova”. Majoritatea a refuzat audierile cu ușile închise 

În octombrie 2018, Agenția Proprietății Publice a anunțat cumpărarea operatorului național „Air Moldova” de către Civil Aviation Group, firmă formată de compania românească Blue Air și un grup de investitori din Republica Moldova. Civil Aviation Group s-a obligat să achite 50 de milioane de lei în buget și să preia datoria de peste 1,2 miliarde de lei a companiei „Air Moldova”. Privatizarea, una dintre cele mai mari din ultimii ani, a stârnit critici din partea unor experți, dar și din partea opoziției.

Amintim că, potrivit versiunii oficiale, „Air Moldova” a fost scoasă la vânzare pentru a evita falimentul companiei. În 2015, a înregistrat pierderi în valoare de 227 de milioane de lei, în anul 2016 – profit în valoare de 8,54 milioane de lei, în anul 2017 – pierderi de 190,4 milioane de lei.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!