De ce e necesară o Asociație a Investitorilor din România în Republica Moldova?

Dan Nuțiu: Unul dintre scopurile înființării asociației a fost de a transmite acest mesaj potențialilor investitori: să vadă că membrii asociației noastre, care sunt firme reputaționale, sunt prezente aici și să vadă că poveștile, zvonurile care ajung pe celălalt mal al Prutului nu sunt reale. Tocmai acest rol îl are – de a prezenta RM ca o destinație de afaceri, de a convinge și alți potențiali investitori care cochetează de ceva vreme cu ideea de a veni în Republica Moldova că pot să vină și că RM are acest potențial de a-ți dezvolta un business corect, sănătos și profitabil.

Ce zvonuri mai exact circulă dincolo de Prut despre Republica Moldova?

D. N.: Am să vin cu exemple din perioada în care veneam încoace, în 2008. Toată lumea mă atenționa că nu te du în Republica Moldova că ți se va fura mașina. Nu te du că vei dezvolta un business care îți va fi confiscat, nu te du că nu vei avea siguranță. Din fericire am avut curajul să trec Prutul și aceste lucruri nu s-au adeverit. Cred că din punct de vedere al siguranței Republica Moldova este la nivelul oricărui oraș din România.

Cu ce mesaj îi atrageți astăzi pe potențialii investitori români să vină în Republica Moldova?

România făcând parte din Uniune Europeană vorbim de o piață comună, unde lucrurile sunt mai facile, piața poate fi mult mai atractivă din puct de vedere al mărimii, al puterii de cumpărare. Dacă ne gândim din punctul de vedere al Acordurilor încheiate de RM, atât cu Est cât și cu Vest, în acest moment nicio țară din UE nu poate concura cu RM. Venind și producând în Republica Moldova poți să exporți în CSI fără taxe, ceea ce cu siguranță devine atractiv. Drept dovadă e și numărul mare de investitori care au venit după semnarea Acordului cu UE. Este important ca orice partid politic vine la guvernare să-și mențină linia existentă de a fi o piață deschisă atât spre est, cât și spre Vest. Aceasta reprezintă cheia viitorului Republicii Moldova, cheia de a nu mai pleca oamenii din țară, pentru că principala problemă cu care se confruntă potențialii investitori este migrația masivă în Republica Moldova.

AIR a fost lansată la 24 ianuarie 2018. De la 12 membri câți erau la început, a ajuns să numere în prezent 32 de membri fondatori. Totuși ce bariere întâmpină investitorii când vin în Republica Moldova?

D. N.: Probabil că cel mai simplu este nevoia de predictibilitate, care se refereă la toți investitotrii, predictibilitatea de a avea un curs constant și predefinit. În acest moment, Republica Moldova își caută și pe această linie o direcție. În România, dar și aici la întrevederi cu Guvernul RM am propus constituirea unui grup de lucru dedicat Republicii Moldova, care să ajute la consolidarea unei relații bilaterale extraordinare. Nu ascund, iclusiv dna Maia Sandu a subliniat necesitatea de a crește investițiile din România în Republica Moldova. Am avut întâlniri la București cu executivul din România, cu consilierul dnei prim-ministru unde am reiterat necesitatea constituirii grupului mixt de lucru.

În octombrie 2017, cea mai mare companie românească din domeniul retailului cu materiale de construcții – DEDEMAN – a anunțat că se retrage din Republica Moldova. Mai este vreo șansă de revenire? 

D. N.: Revin cu același mesaj, îmi doresc foarte mult ca și cei de la Dedeman care reprezintă cea mai puternică companie românească să vină în RM. Faptul că au suspendat și nu s-au retras, din punctul meu de vedere, e un lucru pozitiv. Sperăm, cât mai curând condițiile pe care le consideră dânșii propice pentru a reveni la discuție să fie îndeplinite. În această toamnă ne dorim să avem o întâlnire cu conducerea Dedeman, tocmai pentru a veni în sprijinul lor.

Cum afectează mediul de afaceri ultimele modificări fiscale promovate de Guvernul de la Chișinău?

D. N.: Aceste modificări afectează efectiv tot mediul de afaceri. Sunt lucruri care și la întâlnirile avute cu Guvernul le subliniam, acela de a avea continuitate pe inițiativele bune, iar pe cele mai puțin bune să fie modificate. Nu cred că pentru companiile mari, care au venit și au investit milioane de euro în Republica Moldova, reprezintă un mesaj potrivit pentru potențialii investitori, care își mai doresc să vină. Acești oameni vor pleca înapoi cu o dezamăgire, cu o frustrare și cu siguranță nu vor face o propagandă benefică pentru Republica Moldova. Ar fi păcat, pentru că aveți toate atuurile ca și țară să deveniți în scurt timp un loc în care lumea să-și dorească să se reîntoarcă.

Care sunt principalele nemulțumiri în cazul impozitării domeniului HoReCa și a tichetelor de masă?

D. N.: Ceea ce militam la întâlnirile avute cu reprezentanții Guvernului a fost faptul că nu a avut loc o consultare, așa cum prevede și legea. Faptul că nu s-a ținut cont de impactul pe care îl vor avea aceste inițiative asupra investitorilor care au venit în Republica Moldova și care au creat zeci, sute de locuri de muncă. Nu au venit cu pachete. Dacă e să ne referim la HoReCa, inițiativa (de reducere a impozitului – n.r.) a avut drept scop scoaterea din zona neagră și gri acest domeniu, lucru care nu s-a întâmplat. Dar, cei care lucrează corect, cum ar fi membri ai asociației noastre și care datorită scăderii TVA-ului și-au permis să scadă prețul, să facă campanii și să lupte cu concurenții neloiali din HoReCa. Dacă Guvernul ar fi constatat că nu e o inițiativă corectă și ar fi readus impozitarea cu 20% dar concomitent cu un pachet care să combată evaziunea fiscală din domeniu, poate că ar fi fost mult mai ușor acceptat acest lucru. Aceste inițiative lovesc în cei care lucrează curat, ele nu vin să lupte cu evazioniștii – cei care dau salarii în plic, cei care nu dau bon după ce consumi la restaurant. Sunt foarte multe puncte bune în proiectul de inițiativă – interzicearea punctelor Dutyfree în Transnistria, unde erau foarte multe scurgeri de vânzări de țigarete, aproximativ 1/3 din totalul consumului din RM. Acei bani nu veneau în RM. Sunt lucruri bune, dar probabil o abordare diferită ar fi fost mult mai benefică. În România, spre exemplu, a fost o campanie intensă că dacă la plecare nu primești bonul fiscal sună la numărul și consumația e gratuită. Asta a disciplinat consumatorii, dar în special pe cei care prestau serviciile. De asemenea, zona de salarii în plic, în momentul în care se va trece la un sistem centralizat în cadrul Ministerul Finanțelor avem șansa să redescoperim plăcerea de a face business în RM, pentru că din păcate aceste inițiative au lovit în cei care lucrau corect. Noi avem foarte multe opinii de la membrii asociației noastre și cu toții am spus același lucru. În momentul în care nu vom mai beneficia de această facilitate a tichetelor de masă, nu vom mai da acei bani. Nu înseamnă că banii respectivi se vor transpune în impozite către stat.

Pornind de la acest context, cât de rapid decide un investitor să plece dintr-o anumită țară?

D. N.: Deciziile se iau destul de simplu în companiile mari. Rămânem sau nu rămânem? Ați văzut și la Dedeman nu a fost o decizie tergiversată. În momentul în care nu le-a convenit au suspendat acțiunea de a intra în RM.

Revenind la AIR, ce proiecte a inițiat Asociația în cei aproape doi ani de activitate?

D. N.: Prima noastră inițiativă a început în august anul trecut, la câteva luni de la înființare, unde milităm pentru crearea unui grup mixt de lucru la punctele de trecere a frontierei dintre România și republica Moldova. E îngrozitor ce se întâmplă acum în aceste puncte, așteptări de ore, de zeci de ore, iar în ceea ce privește transportul cargo, trecerea respectivă este extrem de deficitară.

Ce inițiative sau modificări simțiți necesare în acest moment în Republica Moldova?

D. N.: Una dintre inițiative este plata TVA la încasare de către întreprinderile mici și mijlocii, deoarece în România până în 2013 rata de dispariție a ÎMM era îngrijorătoare. În momentul în care a apărut această inițiativă în baza căreia statul nu pierde bani, întrucât compania mică nu plătește TVA decât atunci când îl încasează și totodată nu suportă povara de a-l plăti anticipat. Totodată, nici furnizorul nu-l poate deduce decât după plata TVA-ului. Statul nu are de pierdut ci doar de câștigat prin faptul că ÎMM nu se închid, că nu dispar, că mii de locuri de muncă rămân, că oamenii nu se mai gândesc să plece din Republica Moldova.

O altă inițiativă ține de un sistem de compensare, care se face sub supravegherea statului. O altă inițiativă ține de compensare, în România o avem din 2009. De asemenea, ne dorim sprijinirea agricultorilor din RM prin crearea unei burse a produselor agricole unde producătorii, la începutul lunii martie-aprilie să-și poată declara produsele pe care nu le cred vandabile. În această bursă ele vor fi stocate, centralizate și în baza lor o echipă se va adresa fie diferitor rețele din Europa și nu numai. Dacă merg să negociez 10 mii de tone de struguri de masă orice cumpărător va fi încântat să lucreze doar cu mine cu un grafic de livrări foarte bine determinat de când se culege până când se epuizează întreaga cantitate. Avem și inițiative educaționale. În RM sunt cetățeni care nu vorbesc nici româna, nici rusa. Vom iniția un proiect prin care ei vor fi învățați limba română, iar membrii asociației noastre preiau obligativitatea de a-i instrui gratuit pentru a avea și o meserie.

Pe lângă faptul de a ne reprezenta interesele investitorilor din România în RM, avem statutat și faptul că susținem antreprenorii din RM care doresc să iasă pe piața europeană, pe piața românească. Chiar îi invit să apeleze la noi, avem membri care îi pot ajuta în orice domenii pe cei din Republica Moldova.

Dle Nuțiu, vă mulțumim.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!