Campania electorală a fost marcată de tulburări, în special la Moscova, unde au avut loc cele mai ample represiuni judiciare din ultimul deceniu: în urma manifestaţiilor - majoritatea neautorizate - în capitală au fost arestaţi aproape 2.700 de protestatari. Evenimentele îşi găsesc precedent doar în valul de proteste din 2011-2012, dinainte de revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după un mandat de premier, scrie Agerpres.

Aproape la fiecare sfârşit de săptămână, moscoviţii au protestat vara aceasta împotriva interzicerii unor candidaturi din partea opoziţiei pentru parlamentul local. Practic toţi candidaţii opoziţiei au fost arestaţi pentru scurt timp; unii manifestanţi au primit pedepse mai grele cu închisoarea, iar un bărbat a fost condamnat chiar la cinci ani de detenţie pentru că a instigat pe Twitter la atacuri asupra copiilor poliţiştilor.

Rezultatele votului vor fi urmărite, potrivit analiştilor, în perspectiva alegerilor parlamentare naţionale din 2021 şi vor influenţa viitorul politic al Rusiei, la începutul celui de-al treilea deceniu de când se află la putere preşedintele Putin.

Șefa biroului de analiză „R. Politik”, Tatiana Stanovaia, apreciază că în campania electorală s-a putut observa creşterea prăpastiei dintre guvernanţii care doresc să menţină situaţia actuală şi ruşii care cer schimbări politice. „Alegerile parlamentare de la Moscova pun sub semnul întrebării capacitatea autorităţilor de a accepta această nouă realitate. Acestea au încercat să acţioneze şi să gândească în stil vechi. Putin crede că totul merge bine”, a declarat ea agenţiei France Presse.

Pentru alegerea celor 45 de deputaţi ai Dumei (organul legislativ) din Moscova au drept de vot aproape 7,2 milioane de alegători. Parlamentul local este dominat de partidul de guvernământ Rusia Unită şi nu s-a opus până acum politicilor primarului Serghei Sobianin, susţinător al Kremlinului. Cu toate acestea, niciun candidat nu se prezintă oficial din partea formaţiunii respective, care a ajuns cel mai scăzut nivel de popularitate din istoria sa.

Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut lider al opoziţiei, le-a cerut moscoviţilor „să voteze inteligent”, susţinând opozanţii cu cele mai mari şanse de a-i învinge pe candidaţii puterii, în majoritate comunişti.

„Votul inteligent” este „un vot de protest împotriva candidaţilor partidului aflat la putere, nişte leneşi, hoţi şi escroci care nu muncesc în interesul poporului”, a explicat pe Twitter o apropiată a lui Navalnîi, avocata Liubov Sobol, care a făcut greva foamei timp de o lună după ce i s-a interzis să candideze.

AFP apreciază că această strategie a divizat opoziţia. Fostul oligarh Mihail Hodorkovski, aflat în străinătate, le-a cerut alegătorilor din Moscova să voteze doar pentru cei care condamnă represiunea politică.

Preşedinta Comisiei electorale, Ella Pamfilova, a dat asigurări că alegerile vor fi corecte şi a susţinut că „este inacceptabil să se încerce discreditarea muncii instituției”. Ea a justificat descalificarea unor potenţiali candidaţi. arătând că aceştia au depus documente necorespunzătoare sau au falsificat semnături.

În afara Moscovei, printre cele mai controversate campanii a fost cea pentru alegerea guvernatorului din Sankt Petersburg, unde Kremlinul susţine un candidat foarte nepopular - actualul deţinător al funcţiei, Alexandr Beglov. Unii experţi se aşteaptă, potrivit AFP, la noi manifestaţii, deşi nu prevăd un vot de protest la scară mare. Stanovaia apreciază că „situaţia devine inflamabilă” şi „este de-ajuns o scânteie”.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!