În primul rând, asociația a subliniat abordarea părtinitoare a două drepturi fundamentale ale omului: libertatea vieții sexuale, pe de o parte, și demnitatea, onoarea omului, pe de altă parte.

„Ambele drepturi sunt inalienabile și valoroase în egală măsură. Totuși, ne este mult mai comod să ne prefacem că nu înțelegem un lucru evident pentru oricine: efortul pe care trebuie să-l depui, riscurile pe care ți le asumi și curajul de care trebuie să dai dovadă pentru a-ți apăra dreptul la libertatea vieții sexuale sunt incomparabil mai multe și mai grele. Revendicarea drepturilor Alionei Nastas a fost însă respinsă de instanța de judecată foarte ușor, superficial și subiectiv. Dreptul la revendicarea onoarei cetățeanului Prisăcari a fost acceptat, s-au respectat toate procedurile, s-au emis verdicte clare și categorice, iar prejudiciul a fost măsurat cu o exactitate de admirat până și pentru un giuvaergiu”, se arată în declarația „La Strada”.

În al doilea rând, a menționat Centrul Internațional, eșecul exercițiului justițiar vine și din discrepanța izbitoare dintre valoarea despăgubirilor evaluate de instanțele din țara noastră pe alte cazuri și forme de abuz sexual.

„Când vine vorba despre un viol al unei femei în etate, prejudiciul sau daunele morale sunt evaluate la cel mult 3.000 de lei. Evident, într-o țară în care femeile sunt apriori cele care provoacă un viol și, prin urmare, poartă vina, compensațiile pe care uneori le merită nu se pot ridica la nivelul milioanelor. O astfel de decizie și justificare a cauzei au toate șansele să taie motivația și ultima picătură de încredere în actul justiției chiar și a celor mai curajoși luptători pentru dreptate și echitate socială”, a explicat organizația.

„Cererea femeii este respinsă foarte ușor pentru că nu există componentă de infracțiune. Cererea bărbatului și acuzarea de defăimare - acceptate și trec prin toate etapele de examinare. Nici instanța, nici alte organe competente nu s-au ostenit să vadă componentele unei infracțiuni împotriva unei femei, dar au găsit resurse, timp și, mai ales, mecanisme juridice funcționale pentru a demonstra defăimarea și lezarea demnității unui profesor bărbat. Or, conceptul de demnitate umană este la fel de abstract ca și conceptul de traumă psihologică de pe urma unei hărțuiri sexuale. Doar că nimeni nu îndrăznește să treacă peste profesori, doctori, conferențiari în Republica Moldova”, a concluzionat „La Starda”.

Pe 8 august 2018, AGORA a scris despre cazul a două asistente universitare care și-au acuzat șeful de la catedră de hărțuire sexuală, iar alți angajați s-au plâns de abuz. Profesorul, pe nume Viorel Prisăcari, a negat toate acuzațiile.

Ulterior, după ce cazul de la USMF a fost făcut public, Viorel Prisacari i-a atacat în instanță pe acuzatori. Comisia de Etică a USMF a condamnat orice fel de hărțuire, însă nimeni nu a fost mustrat sau sancționat, cazul fiind lăsat pe seama instanței de judecată.

La 14 martie 2019, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constatat că Prisăcari și-a hărțuit subalterna. Asta s-a decis în urma unei ședințe unde au fost audiați mai mulți martori. În decizie se mai menționează că profesorul trebuie „să-și stopeze comportamentul intimidant și să-și prezinte scuzele în cadrul ședinței catedrei”.

Totuși, prin decizia Judecătoriei Chișinău din 6 septembrie, acuzațiile de hărțuire sexuală aduse de Aliona Nastas, Lidia Cracea și Vasile Sofronie au fost catalogate drept defăimătoare. Cele două asistente au fost obligate să achite un prejudiciu moral de 30 de mii de lei. Asta deși Viorel Prisăcari a cerut un milion de lei.

Recent, AGORA scria că unul dintre cele mai importante capitole ale Codului Muncii, cel care prevede principiile de bază ale raporturilor de muncă, va conține și o prevedere prin care va fi interzisă hărțuirea sexuală la job. Violența, agresiunea și hărțuirea sexuală ar urma să fie interzise și prin Codul Educației. Mai nou, în documentul care reglementează învățământul moldovenesc va apărea și noțiunea de bullying (violența psihologică repetată).

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!