„Autoritățile, cunoscând că avem o comunitate științifică, aleg să atragă exclusiv experți și proiecte din străinătate. Care organ trebuie să clarifice câte milioane de euro au costat acești experți, care au stat în Chișinău ani de zile și așa și nu au rezolvat această problemă? De ce nu se investește în cercetătorii locali din acest domeniu? Doar această problemă a fost cunoscută demult de administrația întreprinderii, dar și a municipiului. Despre neglijarea savanților am vorbit de sute de ori, fiind ponegrit de unii colegi și de guvernarea precedentă, care a lansat comunitatea științifică pe drumul dispariției în 2017”, s-a arătat revoltat Gheorghe Duca.

Cercetătorul a adus un exemplu din anii 1980, atunci când o situație similară celei din Chișinău s-a petrecut la stațiunea de tratare apelor reziduale din Belgorod, Rusia. Atunci, s-a constatat că mirosul insuportabil era cauzat de fabrica de producere a acidului ascorbic, singura de acest fel în întreg spațiul sovietic. „Rămâne la latitudinea voastră să vă imaginați ce avea să se întâmple cu sistemul sovietic de sănătate dacă se stopa producerea”, a spus academicianul.

„Conducătorul stațiunii (un fel de Apă-Canal) era anchetat de Procuratură. El a cerut o lună de zile ca să se clarifice și să propună o soluție. În căutările sale, directorul a găsit un raport științific al profesorilor Iurie Scurlatov și Gheorghe Duca la Academia sovietică, în care erau descrise noile fenomene toxice din natură, apărute în perioada acțiunii antropice excesive asupra apelor naturale, care afectau organismele aerobe. Cunoscând ce îl așteaptă dacă nu rezolvă problema, directorul ne-a invitat în Belgorod”, și-a continuat povestirea Gheorghe Duca.

Omul de știință a declarat că atunci s-a format un grup de lucru care, într-o perioadă scurtă de timp, a rezolvat problema. „Ulterior, am monitorizat situația și am efectuat noi cercetări, care au condus la eficientizarea procesului de tratare a apei reziduale”, a adăugat acesta.

Citește și: Problema mirosului din Chișinău ar mai putea dura două luni? Cantaragiu: „Au pierit bacteriile care curățau apa din Stația de Epurare”

Pe 3 septembrie, Apă-Canal a spus că mirosul neplăcut din ultima perioadă, resimțit în întreaga capitală, este cauzat de unii agenți economici care deversează direct la stația de epurare „ape uzate cu concentrații maxim-admisibile”. Întreprinderea a mai menționat că a depistat circa trei tone de resturi de la pește în grătarele stației de epurare. Mai exact, au fost menționate două companii – Zernoff și Slavena Lux.

Compania Zernoff a dezmințit imediat acuzațiile, insistând că a trecut la un ciclu de producție închis, care a exclus complet trimiterea fracției lichide către stațiile de tratare.

Iar cei de la Slavena au venit cu o reacție peste o zi. Au spus că în sistemul lor de canalizare nu sunt resturi de pește și au invitat responsabilii să vină să le verifice sistemul și să colecteze probe.

Amintim că Procuratura Generală s-a autosesizat cu privire la mirosul neplăcut ce persistă în Chișinău și referitor la poluarea râului Bâc. Au fost inițiate două procese penale.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!