1. Nu trebuie să reinventăm bicicleta

Pentru a soluționa problema transportului public nu e necesar să inventăm strategii sau soluții. Ele deja există, fiind funcționale în alte state. Un exemplu ar fi transportul comunitar, fie că este vorba de biciclete sau automobile publice. Astfel, oamenii se pot deplasa dintr-un colț al orașului în altul, plătind online și fără a avea în proprietate un anumit mijloc de transport. Asta ar soluționa și problema parcărilor, este opinia coordonatorului de proiecte de la ASIST, Mark Mazureanu.


2. Abonamente unice

Posibilitatea de a avea abonament unic pentru toate tipurile de transport ar oferi pasagerilor flexibilitate, iar itinerarele diferitor linii publice nu s-ar dubla. Asta ar conduce și la fluidizarea traficului rutier, dar și ar contribui la comoditatea utilizării acestor servicii. Cu un singur card, pot fi accesate toate tipurile de transport public. Este exemplul care, la fel, a fost deja dezvoltat și pus în aplicare în alte țări.

3. Aplicațiile

În întreaga lume există o diversitate de aplicații care îți ușurează viața când vorbim de transport. De ce nu, o asemenea schimbare ar putea fi implementată și în Chișinău. Problema constă însă în faptul că unitățile de transport trebuie dotate cu GPS. Așa cum autoritățile nu se grăbesc să o facă, unul dintre participanții evenimentului a propus preluarea semnalului de pe telefonul șoferului. „Cred că se poate găsi o soluție ca datele personale să fie protejate”, a menționat acesta.


4. Când scăpăm de microbuze?

Este întrebarea pe care i-am adresat-o unui administrator de maxi-taxi, Ion Mamaliga. „Într-o zi nu poate și nici nu trebuie să se termine. Nu este capacitate de a le înlocui”, a spus el. „Microbuzele au apărut din nevoia de a acoperi un gol care se formase. Autoritățile nu făceau față. Chișinăul era invadat de locuitori care nu aveau cu ce să ajungă acasă”, a amintit Ion Mamaliga.

5. „Cu trei lei, nu faci confort”

Costul real al unei călătorii cu un mijloc de transport din Chișinău este mult mai mare decât cel pe care îl achită călătorii. „Cu trei lei, nu faci nici confort, nici parc, dar asta nu înseamnă că tariful trebuie să fie pus pe spatele călătorilor”, a menționat Ion Mamaliga. Acesta a propus ca, precum în cazul autobuzelor și troleibuzelor, acest tip de transport să fie subvenționat de Consiliul Municipal. „În 2001, tariful s-a majorat de la un leu la doi lei, iar în 2006 – de la doi lei la trei lei. Cu cât întârziem să ajustăm tariful, cu atât saltul este mai mare”, a explicat el.

Și reprezentantul Regiei Transport Electric din Chișinău (RTEC), Vitalie Ceban, a menționat că prețul real al unei călătorii cu troleibuzul este de 3,6 lei. Asta ar însemna însă zero lei pentru dezvoltarea parcului de troleibuze.


6. Chișinăuienii sunt gata să achite mai mult pentru confort

Pentru a afla părerea oamenilor, AGORA a lansat un sondaj. I-am întrebat cât ar fi dispuși să plătească pentru o călătorie, dacă am avea în Chișinău un transport public modern, confortabil și rapid. Potrivit rezultatelor parțiale, majoritatea respondenților (53%) au ales opțiunea „între 5 și 10 lei”. 35% din participanții la acest chestionar au spus că ar fi gata să scoată din buzunare cel mult 5 lei. Între 10 și 20 de lei sunt gata să plătească doar 12% din respondenți.

7. „Germanii se miră de prețul la „eco-transportul” din Chișinău”

Prețul unei călătorii cu transportul public din Chișinău este, într-adevăr, mic. Asta crede reprezentantul asociației „Eco Visio”, Julian Gröger, care s-a mutat din Germania în țara noastră. „Când vin germanii, ei se miră de prețul la „eco-transport”. Cu doi lei, adică 10 eurocenți, poți ajunge de la aeroport până în centrul capitalei”, a spus el.

Julian Gröger crede că una dintre soluții este promovarea ciclismului. „Se poate, doar că e nevoie de infrastructură. Ar fi bine să fie „bike-sharing”. Ai luat bicicleta, iar dacă o pui în loc special amenajat, obții un preț preferențial. Da, Chișinăul este mult prea deluros, am prieteni care locuiesc la Ciocana și îmi spun că e dificil să ajungi cu bicicleta în Centru. Totuși, putem să începem și să ne limităm la sectorul Centru”, a explicat acesta.


8. De ce șoferii de microbuz și taxatorii sunt agresivi?

„Am avut cazuri când taxatorul mi-a aruncat banii pe jos. Am scris o plângere la RTEC, a trecut o lună, dar nu mi-a răspuns nimeni. Ai impresia că bați la o ușă pe care nu o deschide nimeni. Și șoferii de microbuze, îmi cer scuze, dar uneori sunt îmbrăcați neadecvat, ascultă muzică mult prea tare sau fumează”, s-a revoltat Diana Guja, participantă la eveniment.


Explicația responsabililor rămâne însă aceeași – lipsa cadrelor. „Lucrăm cu pensionari sau cu persoane cu un anumit grad de invaliditate. Cum i-ai cerut ceva, șoferul pune cheia pe masă și a doua zi nu mai vine la lucru. Iar șoferii noi pleacă după ce se învață”, a argumentat Ion Mamaliga.

9. Exemplul Estoniei, pe scurt

Estonia are un sistem al transportului public bine gândit. Este părerea fostului ambasador al Republicii Moldova în Estonia, Victor Guzun, în prezent profesor de relații internaționale la Universitatea TalTech din aceeași țară.

În cadrul evenimentului, acesta a prezentat aplicația mobilă care îți spune în timp real unde se află mijlocul de transport de care ai nevoie. Totodată, este dotată cu o hartă care conține toate stațiile auto, toate având denumiri diferite, astfel încât să nu fie confundate. Rezidenții orașului Tallinn circulă gratuit cu transportul public. Aceștia dețin un card special pe care îl scanează la intrarea în unitatea de transport aleasă. Turiștii pot achita călătoria cu un card bancar contactless, la un preț preferențial, sau pot achiziționa tichetul direct de la șofer.

Cum se verifică dacă schema funcționează? „Acei controlori sunt de fapt polițiștii municipali. Poliția oprește, de exemplu, autobuzul și scanează cardurile călătorilor. Dacă acestea nu au fost scanate, se aplică imediat amenda”, a explicat Victor Guzun.


10. Primăria fuge de dialog?

Deși am insistat ca la eveniment să fie prezent și un oficial de la Direcția municipală Transport, ni s-a întors spatele. Șeful direcției, Adrian Boldurescu, a spus că nu poate veni, dar a promis să delege o altă persoană – responsabilul de management în transport, Lilian Copaci. Într-un final, fără vreo explicație, nu a venit niciun reprezentant. Și șeful RTEC, Dorin Ciornîi, a preferat să delege un alt angajat care să discute problema transportului cu participanții la eveniment.


ON&OFF the Record este organizat de Agora.md în parteneriat cu Youth Association ASIST.
Acest eveniment este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, UK aid și implementat de Internews in Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!