Potrivit semnatarilor, discrimnarea este un instrument este utilizat tot mai des în contextul campaniilor electorale din Republica Moldova, servind drept unealtă de dezbinare și ură în rândurile electoratului.

„Pentru asigurarea unui climat electoral în care să fie respectate standardele nediscriminării și a drepturilor omului, toți actorii implicați în campania electorală sunt somați să aplice recomandările formulate de instituțiile semnatare în declarația comună”, se arată în textul documentului.

Conform raportului de monitorizare a discursului de ură, efectuat de Promo-Lex în 2019, din totalul de 319 cazuri identificare în perioada de monitorizare, 89 dintre acestea au fost exprimate în context electoral. Astfel, discursul de ură a fost generat de actorii implicați în campanii electorale, fie că este vorba de partide politice, concurenți electorali sau simpatizanții acestora.

Caracteristicile persoanelor împotriva cărora cel mai frecvent au fost orientate discursurile instigatoare la ură sunt: sexul, apartenența politică, orientarea sexuală, religia, origine etnică, statut matrimonial (parental), dizabilitate sar vârstă.

   

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!