Acum două săptămâni, noua conducere a Agenției Proprietății Publice a enumerat, într-o conferință de presă, mai multe neajunsuri ale Arenei Chișinău, printre care lipsa oricăror conexiuni. Între timp, Brînzan vine cu un deadline.

„Am demarat lucrările de conectare a arenei la apă, gaz, lumină. Procesul e anevoios, dar se mișcă. Cred că până la final de octombrie vom avea de toate. Problema majoră e drumul de intrare. Va fi nevoie de naționalizat mai mult de zece terenuri. Va fi o cale de intrare dinspre Orhei. Până la finele lunii octombrie, arena va trebui să fie dată în exploatare precum planului”, a spus ministrul.

Potrivit șefului de la Economie, problema-cheie e planul de dezvoltare a arenei.

„E o construcție grandioasă pentru care nu există plan de dezvoltare. Ce facem cu piscina olimpică, cu sala polivalentă cu mii de locuri, cu toboganele pentru copii? Dezvoltatorul ne întreabă unde punem înghețată, apă, unde vindem mâncare. Zero! Nu există niciun plan și niciodată nu a existat. S-a făcut o construcție în mijlocul câmpului. Cerem proiectanților, arhitecților să ne vină în ajutor. Căutăm un investitor străin care se ocupă de gestionarea unor asemenea obiective”, a punctat Brînzan.

„Cel mai complicat e să asigurăm numărul suficient de oameni care să viziteze acest obiectiv zilnic. Când a fost planificat – deși vedem că n-a fost, s-a discutat numai delapidarea fondurilor – nu s-au făcut calculele de câți consumatori avem nevoie”, l-a completat pe Brînzan șefa Guvernului, Maia Sandu.


Amintim că proiectul Arena Chișinău a fost anunțat și prezentat pentru prima dată de la tribuna PDM, de către ex-vicepreședintele partidului, Andrian Candu.

Noua guvernare a spus, ulterior, că a descoperit mai multe probleme la mijloc. Ministrul Vadim Brânzan a declarat că în spatele Arenei Chișinău ar sta o schemă. Cele zece hectare pe care se construiește complexul de agrement sunt de fapt 69 de hectare în acte, spune șeful de la Economie, menționând că Arena Chișinău nu va fi capabilă să asigure un flux suficient de mare de vizitatori zilnici pentru a acoperi cheltuielile, iar partea turcă are dreptul să preia cele 59 de hectare și să le împartă cesionarilor după bunul plac.


Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!