Raportul „Porțile spre Europa: Comerț cu cetățenie de Moldova” a fost elaborat în contextul unui efort comun al Transparency International și Global Witness de identificare a riscurilor pentru Uniunea Europeană din promovarea schemelor de cetățenie și reședință, oferite persoanelor terțe, încorporat în raportul „European Getaway: Inside the Murky World of Golden Visas”.

Ce state UE oferă reședință în schimbul investițiilor

Conform raportului, majoritatea țărilor UE, în care astfel de scheme sunt implementate, oferă în schimbul unor investiții reședință. Doar 4 țări (Austria, Bulgaria, Cipru și Malta) oferă cetățenie, Bulgaria fiind deja determinată să se dezică de acestea.

• securitatea: verificările solicitanților nu sunt suficient de temeinice, iar sistemele de informații centralizate ale UE, cum ar fi Sistemul de informații Schengen (SIS), nu sunt utilizate atât de sistematic pe cât ar trebui;

• spălarea banilor: sunt necesare verificări mai detaliate („procesul de diligență”) pentru a se asigura faptul că normele privind combaterea spălării banilor nu sunt eludate;

• evaziunea fiscală: este necesar un control sistemic pentru neadmiterea profitării de către persoanele fizice de a beneficia de norme fiscale privilegiate;

• transparența și informarea: nu există informații clare cu privire la modul în care sunt gestionate sistemele, numărul de cereri primite, aprobate sau respinse, originea solicitanților. Statele membre nu fac schimb de informații referitoare la solicitanți și nu se informează reciproc cu privire la solicitanții respinși.

Programul poate duce la suspendarea de către UE a regimului fără vize

Cu referire la Republica Moldova, raportul Comisiei Europene indică asupra faptului că cetățenii Republicii Moldova au obținut dreptul de ședere pe durată scurtă în UE, beneficiind de regimul liberalizat de vize din 2014, iar autoritățile au pus în aplicare din 2018 o schemă de dobândire a cetățeniei prin investiții.

Unele țări terțe (din afara UE) sau companiile contractate în implementarea programelor de cetățenie prin investiții au promovat schemele argumentând avantajul de liberă circulație și acces în UE. Astfel, apar căi de ocolire a procedurilor legale din Acordul Schengen.

Deși UE respectă dreptul suveran al țărilor terțe de a decide asupra procedurilor naționale de naturalizare, accesul fără vize în UE nu trebuie folosit ca un instrument de condiționare a investițiilor individuale cu obținerea cetățeniei.

Respectiv, în ceea ce privește țările terțe care instituie sisteme similare, cu posibile implicații asupra securității UE, reiese un angajament al Comisiei Europene de monitorizare a sistemelor de acordare a cetățeniei pentru investitori din țările candidate și potențial candidate, ca parte a procesului de aderare la UE. În cadrul mecanismului de suspendare a vizelor, Comisia va monitoriza, de asemenea, impactul acestor sisteme puse în aplicare de țările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză în UE, se arată în raport.

Programul moldovenesc, similar celui maltez

Potrivit Transparency International – Moldova, programul de cetățenie prin investiții promovat în Republica Moldova este, în mare parte, similar cu modelul maltez, care a fost subiect al unor critici dure din partea politicienilor europeni de rang înalt.

De exemplu, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani spunea în anul 2017 că, Comisia europeană trebuie să ia atitudine faţă de schema controversată de acordare a cetăţeniei malteze, având în vedere problemele ce ţin de nerespectarea principiului supremaţiei legii în această ţară.

Citește continuarea pe Mold-street.com.