„S-a creat o situație când facultatea, catedra, departamentul aleargă după student, fiindcă acest alergat înseamnă o luptă pentru supraviețuirea unității educaționale, și nu mai contează cine este studentul – mediocru, semimediocru sau o nulitate totală –, contează dacă el aduce bani și dacă supraviețuiește catedra pentru un număr minim de studenți, care îi oferă și-i dă garanția unei vieți pentru un an sau doi ani. Din momentul în care facultatea, departamentul sau instituția superioară aleargă după student, putem constata prăbușirea sistemului universitar”, a spus Șleahtițchi.

Fostul șef de la Educație a mai spus că pentru a devenit funcțional în totalitate, sistemul are nevoie de ordine și de investiții. 

În anul de studii 2018/2019 au activat 29 de instituții de învățământ superior, numărul de studenți fiind de 60,6 mii de persoane.

Numărul total de studenți înscriși în învățământul superior a continuat să scadă în timp de șase ani cu 36,7 mii persoane sau cu 37,7%.

Majoritatea studenților studiau în instituțiile de învățământ superior de stat (50,6 mii sau 83,5%), în timp ce numărul studenților în instituțiile de învățământ superior nestatale (10 unități) era de 10 mii, sau 16,5% din totalul studenților din învățământul superior.

În anul 2018, în instituțiile de învățământ superior, aproape 12 mii de absolvenți au obținut diploma de licență și 6,2 mii – diploma de master sau echivalentul acesteia.

În același timp, pe piața muncii din Republica Moldova există o cerere mare de muncitori cu nivel de instruire secundar profesional. Cel puțin asta arată datele unui raport elaborat în iulie 2018 de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!