VIDEO. Investiții de 2 milioane de euro. Cum se desfășoară lucrările de reparație la Cetatea Soroca

VIDEO. Investiții de 2 milioane de euro. Cum se desfășoară lucrările de reparație la Cetatea Soroca
Foto: agora.md


Cetatea Soroca a fost construită în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare. Ulterior, în timpul domniei lui Petru Rareș, pe resturile vechii cetăți s-a construit o cetate nouă din piatră. Chiar dacă cetatea se afla într-o stare bună, locuitorii orașului au aplicat la mai multe proiecte pentru a fi reparată.
Din 2012 până în prezent se efectuează lucrări de reparație a cetății. Costul acestora este de 2 milioane de euro, informează Agora.

„Gândul de a restaura cetatea nu a venit pur și simplu. În anul 2000 am câștigat un proiect al Ambasadei SUA și aveam propunerea de a hidroizola beciurile din cetate. Ministerul Culturii de atunci ne-au refuzat. Ne-au spus să pregătim un proiect de restaurare. Am găsit un băiat bun - Sergiu Cârjă, care a fost și el interesat ca să pregătim un astfel de proiect. Dar și acesta a fost refuzat de Ministerul Culturii.

Când a venit momentul potrivit, au plecat comuniștii de la guvernare și au venit proiectele din Europa. De aici și am pornit, am aplicat la un proiect. Și în loc de 30.000 de dolari, noi am câștigat 2 milioane de euro. Din 2012 au început lucrările de reparații și în 2015 finalizăm”, a precizat Nicolae Bulat, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Soroca.

Lucrările de reparație se vor finaliza în luna mai 2015. participă peste 30 de persoane, câțiva dintre aceștia sunt specialiști din România.

Proiectul Cetății Soroca prevede o restaurare completă care constă din mai multe etape. Astfel, după finalizarea în luna mai a primei etape, la scurt timp va începe următoarea fază de reconstrucție a cetății. „Avem drept scop de a atrage turiști și de a oferi posibilitate vizitatorilor cetății de a se bucura de frumusețile din împrejurime”, a adăugat directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Soroca.

„Soroca este acel târg care s-a păstrat mult mai mult decât celelalte. Avem aici mai multă vechime și pentru noi este important de a păstra toate aceste vistigii ale trecutului nostru. Fiindcă, cu părere de rău, omul modern intervine și schimbă asta. Cei care vin la Soroca nu vor să vadă casele cu două etaje, dar cetatea.

Pe noi ne interesează cum au trăit buneii noștri. Pentru că viitorul e mai ambiguu, dar iată noi căutăm răspunsurile pentru viitor și le găsim în trecut. Cetatea este un răpsuns, am construit-o cu greu, am apărat-o, că am rezistat și am păstrat-o. Asta este coloana vertebrală a întregii țări”, a subliniat Bulat.

Cum va arăta după reconstrucție:

Iată care este istoria Cetății Soroca:

Izvoarele istorice menționează ridicarea unor cetăți pe Nistru la vaduri, din lemn sau din piatră, în scaunul cărora se așază pârcălabi și mari căpitani: Hotin, Soroca, Orhei, Tighina și Cetatea Albă. Se presupune că la Soroca a fost înălțată întâi o cetate din lemn și pământ, o palancă sau poate o posadă în primul sfert al secolului XV, dar cu o primă mențiune documentară sub numele de Soroca doar la 12 iulie 1499 odată cu primul său pârcălab Coste.

La 12 iulie 1499, la Curtea Domnească de la Hârlău, în sala jilțului domnesc, boierii din Sfatul lui Vodă adeveresc biruința lui Ștefan cel Mare, pacea cu regele polon Ioan Albert. Printre boierii Țării Moldovei se aflau Toader și Negrilă, starostii Hotinului, Ieremia și Dragoș, pârcalabii Neamțului, Luca Arbore, portarul de la Suceava, Ivancu și Alexe, pârcălabii din Orhei și Coste, pârcălabul Sorocăi.

La 14 septembrie 1499, Ștefan cel Mare încheie un tratat de ajutor reciproc cu marele duce al Liteniei, Alexandru, unde, ca și în documentul precedent, este menționat „pan Coste, staroste de Soroca”.

Datorită canionului geologic pe care l-a săpat, Nistrul prezintă până în dreptul Tighinei maluri relativ abrupte iar vadurile de trecere sunt destul de puține, acestea fiind și singurele porți de intrare a cetelor de tătari venite să jefuiască așezările moldovene. Dacă vadurile de la Hotin și Tighina erau apărate de garnizoanele cetăților cu același nume, în schimb cel de la Soroca nu avea, până la domnia lui Ștefan cel Mare, o protecție din piatră, ci doar fortificații de lemn cu valuri de pământ, care aveau să existe și pe vremea lui Bogdan cel Orb.

În timpul domniei lui Petru Rareș, pe resturile vechii cetăți se construiește o cetate nouă, din piatră, de 15-20 m. care se păstrează și astăzi într-o stare excepțională. Cetatea Sorocăi este unică printre cetățile medievale moldovenești prin sistemul arhitectonic de construcție. Planul său circular are un diametru de 37,5 m., patru turnuri circulare și un turn de acces de plan rectangular.

După ridicarea puternicei fortificații, orașul Soroca începe să crească în importanță având o funcție administrativă și comercială prin punctul vamal instalat aici. Totodată prin fortificarea nucleului urban de la Soroca, se încerca crearea unui nou centru de greutate a rețelei urbane moldovenești și în special a comerțului de tranzit, după pierderea în 1484 a cetăților din sudul Moldovei.

Cetatea și ținutul Soroca, a cărei personalitate istorică și geografică apare deja definitiv fixată la sfârșitul secolului XV, ar rezulta din necesitatea organizării:

- unei frontiere politice în cursul de mijloc al fluviului Nistru pe porțiunea Naslavcea - Vadu Rașcului;
- unei circulații comerciale aflate sub protecția Cetății Soroca;
- unei vieți economice a ținutului Soroca din a cărei activitate economică își avea existența populația ținutului.

La 1 iunie 1512, domnitorul Bogdan al III-lea adresează regelui polonez o scrisoare, în care roagă să i se transmită în posesie niște mori pe Nistru, așezate față în față cu „castrum nostrum Sorocianum... contra paganos tutelam habet” - castelul nostru de Soroca, care ne apară de păgâni, document care confirmă existența, cât și rostul Cetății Soroca.

Hai să fim prieteni! Hai să #SusținemPresa independentă cu câte un abonament AGORA, de 98 de lei.

Dacă tot ai ajuns aici...

...înseamnă că ți-a plăcut articolul sau te preocupă subiectul. Noi vrem să venim cu cât mai multe articole pe care să le citești până la final. Acum le poți spune direct jurnaliștilor din redacție ce vrei să citești și în ce format.

Noi păstrăm jurnalismul AGORA deschis tuturor. Nu avem în spate oligarhi sau politicieni și nimeni nu-i dictează editorului cum să scrie despre un subiect sau altul. Sprijinul tău ne va ajuta să ne păstrăm această independență. Orice contribuție, oricât de mare sau mică, este extrem de valoroasă pentru noi.

Sprijină AGORA astăzi cu doar 98 de lei. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
Președinta Maia Sandu merge în SUA: Va participa la Adunarea Generală ONU

Președinta Maia Sandu merge în SUA: Va participa la Adunarea Generală ONU

 Iurie Podarilov, se judecă cu IGP, instituție la care este proaspăt șef. Iată ce solicită

Iurie Podarilov, se judecă cu IGP, instituție la care este proaspăt șef. Iată ce solicită

Gazprom, suspectat de manipularea pieței de gaze. Un grup de europarlamentari cer anchetarea companiei

Gazprom, suspectat de manipularea pieței de gaze. Un grup de europarlamentari cer anchetarea companiei

Advertoriale
Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Au refuzat să lucreze acolo unde au fost repartizați, așa că au fost obligați, de stat, să restituie banii pentru anii învățați. Avocatul Poporului ia apărarea absolvenților Academiei Militare
  • 2
    Testamentul Prințului Philip al Marii Britanii va rămâne sigilat timp de 90 de ani
  • 3
    Vremea se răcește. Meteorologii au emis Cod Galben de îngheț
  • 4
    Ministra Sănătății despre cazul de corupție de la Căușeni: „Aș recomanda spitalului să demită așa cadre medicale”
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.