„Această activitate are ca finalitate deturnarea mijloacelor de plată de pe conturile bancare ale companiilor”, spune Marian Gherman, ofițer de investigații la Centrul pentru Combaterea crimelor informatice al Inspectoratului Național de Investigații al MAI.

Principalele metode prin care escrocii accesează sistemul informatic al companiilor este infectarea acestuia cu programe malițioase sau transmiterea de e-mail-uri care conțin link-uri infectate. Odată accesate, acestea infectează calculatorul cu un „virus” care obține parolele de e-mail.

„Se numește „phishing” de la pescuit. Ea aduce un rezultat în momentul când dintr-un procent de 100 de persoane, un procent ajunge să acceseze acel link sau să deschidă acel e-mail”, precizează omul legii.

Cele mai afectate sunt companiile importatoare de mărfuri și materie primă. În ultimii doi ani, în Republica Moldova au fost înregistrate 29 de cazuri de Business E-mail Compromise.

„Suma prejudiciului constituie 18 milioane 100 de mii de lei”, spune ofițerul de investigații. Adică circa un milion de dolari americani.

În cele mai dese cazuri, oricine cade în plasa escrocilor, își poate lua gândul de la recuperarea banilor. „Despre returnarea mijloacelor bănești nu cred că este rezonbail să discutăm, din motiv că banii sunt transferați cu totul în alte țări și sunt extrase imediat”, spune Marian Gherman.

Chiar și probabilitatea ca infractorii să fie prinși și trași la răspundere este una destul de mică, iar procedura durează câțiva ani, întrucât vorbim despre persoane din Africa, Indonezia, China sau alte țări îndepărtate.

Vă întrebați, probabil, ce pot face băncile pentru a preveni o astfel de fraudă.

„Persoanele responsabile de aceste conturi trebuie să fie maxim prudente și să verifice de mai multe ori informația despre unde transmit mijloacele bănești. Banca nu poate nici să prevină, nici să contracareze transmiterea mijloacelor bănești”, mai spune omul legii.

Evitați site-urile necunoscute, folosiți un program antivirus licențiat, verificați corectitudinea adreselor de e-mail și stabiliți o metodă alternativă de comunicare. Sunt câteva dintre recomandările oamenilor legii pentru a nu cădea în plasa infractorilor.

„Angajații trebuie să fie maxim prudenți la mesajele în care se solicită efectuarea operațiunilor rapide de către persoanele juridice sau companiile cu care colaborează”, a adăugat Marian Gherman.

Totodată, angajatorii sunt încurajați să efectueze un audit IT și să-și instruiască angajații în domeniul securității online.

În Republica Moldova, de investigarea escrocheriilor online se ocupă Inspectoratul Național de Investigații. Niciun caz de Business E-mail Compromise nu a ajuns încă la finalitate, întrucât fenomenul este unul recent pentru țara noastră.

Vezi și: Ai publicat un anunț pe internet? Poți fi ținta celei mai răspândite escrocherii online a momentului în R. Moldova (VIDEO)