Irina Soltan
Guvernul sau prim-ministrul poate fi destituit printr-un mecanism numit moțiune de cenzură, cunoscut și ca vot de neîncredere, o procedură ce își are originea din politica britanică. De la proclamarea independenței R. Moldova și pe parcursul celor 20 de Guverne, istoria politică a statului nostru a cunoscut trei Executive ce au căzut prin moțiune de cenzură. Mai exact, vorbim despre Guvernul Sturza, cel de-al doilea Guvern Filat și Guvernul Streleț.
Pentru prima oară, votul de neîncredere a fost aplicat Guvernului Ion Sturza. Acesta a fost învestit la 19 februarie 1999, când Sturza devine prim-ministru, fiind desemnat în funcție de către președintele de atunci, Petru Lucinschi.
Destituirea Guvernului Sturza
Pe durata guvernării, Republica Moldova a cunoscut o adevărată criză energetică, din cauza insolvabilității. La 5 noiembrie 1999, o majoritate parlamentară compusă din comuniști, creștin-democrați și independenți desprinși de formațiunile de centru-dreapta, votează împotriva privatizării mai multor întreprinderi din industria vinului și tutunului, contrar condițiilor puse de organismele financiar-bancare internaționale. FMI, Banca Mondială și ceilalți creditori anunță suspendarea finanțării Republicii Moldova. Patru zile mai târziu, la 9 noiembrie, aceeași majoritate parlamentară înaintează o moțiune de cenzură la adresa Guvernului Sturza, acesta fiind demis cu 58 de voturi pentru. Moțiunea a fost sprijinită și de președintele Lucinschi, cel care a numit acest Executiv. Următorul Guvern - Braghiș, avea să fie numit abia la 21 decembrie 1999.
Destituirea Guvernului Filat 2
După demisia primului Guvern Filat, la 14 ianuarie 2011, președintele interimar de atunci, Marian Lupu, semnează un decret prin care îl înaintează pe Filat drept candidat pentru funcția de prim-ministru. În aceeași zi noul Executiv în frunte cu Filat primește votul de încredere a 59 din 101 de parlamentari. Cabinetul de miniștri a guvernat până la 30 mai 2013, fiind demis după aproape doi ani de activitate, pentru suspiciuni de corupție.
Moțiunea de cenzură pentru demiterea acestui Guvern a fost înaintată de Partidul Comuniștilor și a fost sprijinită de colegii din Partidul Democrat. Liberalii s-au abținut în timpul votului. Analiștii politici afirmă că demiterea Guvernului înseamna dizolvarea de facto a Alianței pro-europene (AIE), cu câteva luni înainte ca Moldova să semneze un acord esențial de asociere cu UE, acord ce reprezenta practic începerea negocierilor de aderare.
Destituirea Guvernului Streleț
Guvernul Streleț a fost numit după ce ex-premierul Gaburici și-a anunțat demisia. La acea etapă, trei partide pro-europene, PLDM, PDM și PL au format Alianța pentru Integrare Europeană III. Deși, inițial, pentru funcția de prim-ministru a fost propusă Maia Sandu, în cele din urmă, premier a devenit Valeriu Streleț. Noul Guvern a fost numit la 30 iulie 2015, acesta activând până la 29 octombrie când a fost destituit prin vot de neîncredere.
Moțiunea de cenzură a fost depusă de socialiști și comuniști. Aceasta a fost susținută prin votul a 65 de parlamentari. Dintre aceștia 21 de comuniști, 25 de socialiști și 19 democrați au susținut inițiativa. Democrații își argumentau gestul acuzându-l pe Streleț că l-ar susține pe Vlad Filat și că ar încerca să împiedice ancheta în privința fraudei bancare.
Streleț declara atunci că a știut de demiterea sa încă de la 17 octombrie, când ar fi refuzat să-i răspundă la telefon fostului lider PD, Vlad Plahotniuc.
Guvernul Streleț este cunoscut dreptul Executivul cu cea mai scurtă perioadă de guvernare, cu doar 90 de zile de guvernare.
Guvernul Sandu, „pe muchie de cuțit”
La 8 iunie 2019 este numit noul și actualul Guvern Sandu. Actuala alianță, formată între Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și Blocul ACUM și-a propus un șir de reforme. Aici se include și reforma justiției. În acest context, drept obiectiv primordial a fost inițiată numirea unui nou procuror general. Tentativa însă a eșuat, concursul de suplinire a funcției fiind anulat la 6 noiembrie de ministra Justiției, Olesea Stamate. Potrivit ei, unul dintre membrii comisiei ar fi oferit mai multe puncte pentru anumiți candidați și prea puține pentru alții, fapt care a influențat rezultatul final.
Drept urmare, în aceeași zi, Guvernul s-a întrunit în ședință, angajându-și răspunderea prin votarea unor modificări la legea Procuraturii. Conform reglementărilor, premierul va propune Consiliului Superior al Procurorilor doi candidați la funcția de procuror general.
Dată fiind angajarea răspunderii de către Guvern, Parlamentul are acum la dispoziție trei zile pentru a reacționa. Dacă deputații nu sunt de acord cu inițiativa Guvernului, unica soluție legală este demiterea Executivului Maia Sandu.
În cazul în care, Legislativul se va întruni pentru a examinarea și vota pozitiv o eventuală moțiune de cenzură, Guvernul Sandu ar putea intra în istoria politică a R. Moldova ca cel de-al 4-lea Guvern destituit prin vot de neîncredere.
Citește și: Pică sau nu Guvernul Sandu? Ce vor întreprinde deputații socialiști, democrați și cei de la P. Șor
